Marea cântăreață are o poveste de familie foarte interesantă. Tatăl ei, buzoianul George Pâslaru a fost ziarist și, inițial, a susținut o mișcare politică de extremă dreapta, înainte de Al Doilea Război Mondial. Apoi, pentru a-și spăla păcatele, a plecat pe frontul rusesc în calitate de corespondent de război. Ajuns la Odessa, a cunoscut o cântăreață de operă originară din Bârlad, Victoria Dimitriu, cu care s-a căsătorit în decembrie 1942. Peste un an de zile, la București venea pe lume viitoarea artistă.
După 1945, tatăl ei a fost condamnat la închisoare pentru activitatea sa politică, iar – pentru a-și proteja familia – a divorțat, apoi s-a recăsătorit și, autodidact fiind, a devenit compozitor(!). De altfel, și în familia mamei erau mulți artiști: unchiul, Ion Dimitriu-Bârlad, a fost sculptor, iar mătușa - balerină. Tatăl a murit în 1961, când fiica lui avea doar 18 ani. Anterior, însă, îi făcuse legătura cu George Grigoriu, cel care avea s-o lanseze în muzică.
Născută pe 9 iulie 1943, Margareta Pâslaru a debutat la vârsta de patru ani și jumătate pe scena Operei Naționale în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini. În muzica ușoară, debutul a avut loc la 15 ani, în 1958, la casa de cultură „Grivița Roșie”, acompaniată de Paul Ghentzer. Discul de Aur primit în 1968, o trimite la Cannes în 1969, unde i se decernează Trofeul Midem și apare pe aceeași scenă cu mari artiști internaționali, precum James Last, Joan Manuel Serrat, Amália Rodrigues, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.
În paralel, a avut o interesantă carieră ca actriță de teatru și film. În 1964, a fost distribuită de regizorul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în piesa Opera de trei parale de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat în 4 stagiuni, aproximativ 400 de reprezentații, și a beneficiat de o distribuție de excepție: Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruță și Rodica Tapalagă. În film, rolurile cele mai cunoscute au fost cele din seriile Veronica (1973).
Anii comunismului au însemnat, însă, și o serie de legende cumplite legate de familia artistei. Despre Margareta Pâslaru și cei apropiați ei au circulat două povești pe cât de șocante, pe atât de mediatizate în perioada comunistă. Prima dintre ele face referire la soțul artistei, Gheorghe Sencovici (cu care era măritată încă din 1968), cum că acesta s-ar fi spânzurat în podul casei. Acesta era fiu de ilegalist. Alexandru Sencovici (născut Sandor-Francisc Szenkovics) a fost căsătorit cu Elisabeta Bozsi și au avut doi băieți. unul dintre ei, Gheorghe (Gyuri), este cel care s-a căsătorit cu cântăreața Margareta Pâslaru, însă nici pomeneală să fi avut vreo tentativă de suicid! Gheorghe Sencovici a fost sportiv, participant la Olimpiada din 1968, unde a concurat la tir (proba de skeet).
Cea de a doua se referă la fiica interpretei, Ana Maria. Istorioara a circulat în toată țara, din gură în gură, și a stârnit multe comentarii. Se spunea că Margareta Pâslaru și-ar fi dorit ca fata ei să îi moștenească culoarea ochilor. Dezamăgită că Ana Maria s-a născut cu altă culoare a ochilor, alta decât cea albastră, interpreta ar fi dorit ca fiica ei să facă o operație, în urma căreia a rămas oarbă. Se pare că cele două povești, pe cât de șocante, pe atât de aberante, au fost născocite de Securitate, întrucât artista se pregătea să plece din țară.
De altfel, se tot vorbea de faptul că Margareta nu primea viză pentru a pleca din țară. Totuși, în anul 1983, ea și-a urmat soțul – deja emigrat - peste Ocean, unde avea să se stabilească definitiv, în New Jersey, lucrând pentru diferite galerii de artă.
Margaretei nu i-a făcut plăcere niciodată să vorbească despre legendele abjecte lansate de Securitate, dar a confirmat că era și ea la curent cu zvonurile care s-au răspândit despre soțul și fiica ei în ultimul deceniu al regimului Ceaușescu. Astăzi, fiica artistei, Ana Maria, căsătorită cu un latino-american, este și ea mamă a doi copii, Luca și Juan. Ana Maria a devenit un apreciat consultant de strategie în afaceri bancare, lucrând pentru diferite corporații și firme, ea deținând o diplomă de la Wharton Business School - University of Pennsylvania (SUA).
Lara Bobescu
Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro