Angela Moldovan (nume la naștere: Angela Borș, 19 septembrie 1927, Botoșani – 13 septembrie 2013, București) a fost o interpretă faimoasă de muzică populară, muzică clasică și romanțe, compozitoare, textieră, actriță de teatru și de film. În anul 1962, cronicarul american Paul Hume a supranumit-o „Privighetoarea României”. A fost între primii interpreți ai cântecului „Trandafir de la Moldova” (un cântec care nu e deloc ceea ce se crede despre el!). A fost căsătorită cu actorul Victor Moldovan, și, apoi, cu textierul Mircea Block, autorul versurilor mai multor  cântece ale artistei. La Washington, a interacționat cu fetița lui J.F. Kennedy...

Angela Moldovan s-a născut la Botoșani. Părinții ei erau basarabeni din Orhei. Tatăl ei, Ioachim Borș, având postul de Verificator-Șef de metale prețioase, era detașat la Chișinău, oraș din Regatul României (astăzi Republica Moldova), Mama ei, Profira, a rămas în Iași, fiind însărcinată cu primul (și singurul) lor copil. Într-o zi de sărbătoare, Profira a plecat la rudele din Botoșani pentru a le face o vizită. În timpul șederii la Botoșani, Profira Borș a adus pe lume copilul – Angela – printr-o naștere prematură, la numai șapte luni de sarcină. La câteva zile de la naștere, rudele din Botoșani au adus-o la Iași. De îndată ce s-a putut deplasa, Profira a plecat cu copilul la Chișinău, la soțul ei. La Chișinău, Ioachim Borș a mers la Oficiul Stării Civile, unde a obținut certificatul de naștere al fetiței lor, Angela. Conform certificatului de naștere care a fost emis (de jure) de către Oficiul Stării Civile din Chișinău, Angela Moldovan s-a născut la Chișinău, însă de facto, locul ei de naștere este Botoșani.

În perioada interbelică, funcționarii cu posturi importante în Stat, cum era și Ioachim Borș, erau transferați cu serviciul la un interval de 2-3 ani în diferite zone ale țării. Angela Moldovan, împreună cu familia sa, a fost nevoită astfel să se mute cu traiul din oraș în oraș: 1927-1928 Chișinău; 1928-1930 IAȘI; 1930-1934 Târgu Mureș (Școala de Balet); 1934-1936 Timișoara (clasele I și II); 1936-1939 Suceava (clasele III, IV la Școala Primară.; clasa a V-a la Liceul „Regina Maria”); 1939-1944 Iași (clasele VI-X, la Liceul Ortodox de Fete din Iași); 1944-1945 Alba Iulia (clasa a XI-a); 1945-1946 Dej (clasa a XII-a); 1946-1952 Cluj (studentă la Universitatea din Cluj, Facultatea de Filosofie și Filologie, apoi la Conservatorul ”Gheorghe Dima”, secția canto clasic).

Când Angela Moldovan a împlinit vârsta de opt luni, tatăl ei a fost detașat de la Chișinău la Iași (anii 1928-1930). Familia Borș s-a implicat activ în viața socială a Iașului, făcând o donație pentru inaugurarea Monumentului Eroilor din zona Galata. Anii petrecuți în Târgu-Mureș (1930-1934) au fost anii unei copilării fericite. Părinții i-au oferit tot ce era mai bun din acest oraș pentru o educație aleasă – Școala de Arte, Secțiunea Balet. Cele mai dragi amintiri din anii copilăriei au fost însă anii petrecuți la Timișoara, Suceava și Iași. 

După absolvirea clasei a cincea (pe atunci prima clasă de liceu) la Liceul Regina Maria din Suceava, Angela Moldovan și-a continuat studiile la unul dintre cele mai prestigioase licee particulare din Iași, Liceul Ortodox de Fete „Doamna Elena Cuza” (în prezent Liceul „Varlaam Mitropolitul” din Iași).  Avea amintiri dragi referitoare la participarea ei în Corul Liceului Ortodox de fete, un cor armonizat pe patru voci, participant la concursuri muzicale din țară. Liceul dispunea de vreo zece piane de concert și, deși orele de pian erau facultative, Angela s-a înscris la aceste cursuri, în pofida faptului că se percepea o taxă suplimentară. Orele cele mai așteptate pentru ea erau cele de muzică, unde l-a avut ca profesor pe celebrul Vasile Popovici (1900-1973), compozitor, dirijor și profesor de Teorie și Solfegiu al Conservatorului de Muzică din Iași. Vasile Popovici este cunoscut ca fiind cel mai prolific compozitor de cântece pe versurile lui Mihai Eminescu (Sara pe deal etc.). La liceu se predau și ore de franceză, germană, engleză și italiană. Angela Moldovan stăpânea foarte bine toate aceste limbi străine, ce i-au fost de bun augur în activitatea sa concertistică în turneele din străinătate. Maghiara o știa de mică, din perioada în care s-a aflat cu părinții la Târgu-Mureș. Italiana studiată în liceu i-a permis să învețe operele compozitorilor italieni în original.

Angela Moldovan a debutat pe scena Teatrului Național din Iași, în primăvara anului 1941, la vîrsta de 14 ani (!). În perioada interbelică, la data de 10 mai, se celebra Ziua Naționala a României și la Teatrul Național din Iași avusese loc un spectacol dedicat acestui eveniment. Angela Moldovan a fost recomandată de conducerea Liceului Ortodox de Fete din Iași pentru a participa la acest concert. Ultimul spectacol al Angelei Moldovan pe o scenă profesionistă a avut loc în 2008, tot la Iași pe scena Teatrului National. Publicul a ovaționat-o minute în șir. Angela Moldovan a purtat toată viața în suflet dorul „dulcelui târg al Ieșilor”. Prima romanță pe care a compus-o Angela Moldovan a fost „Întinerești, bătrâne Iași”, pe versuri de Mircea Block. Partitura originală a acestei romanțe se află expusă la Muzeul Angela Moldovan de la Cercul Militar Iași. „Mă uit cu dragoste la tine /Orașul meu, iubite Iași, /Cum pentru vremea care vine /Pășești mereu pe-un nou făgaș… /De s-ar plimba acum pe stradă /Toți marii tăi înaintași, /Ar sta în loc și ei să vadă /Cum te-nnoiești, bătrâne Iași. /2.Și dacă Barbu Lăutaru /Ar mai veni pe la Copou, /Ce vesel ar cânta cobzarul /Pe struna lui un cântec nou /Și-o să te cânte viața toată, /Cei care ne vor fi urmași /Te faci frumos ca niciodată, /Întinerești, bătrâne Iași. /3. Mă uit cu dragoste la tine /Orașul meu, iubite Iași, /Cum pentru vremea care vine /Pășești mereu pe-un nou făgaș… /De s-ar plimba acum pe stradă /Toți marii tăi înaintași, /Ar sta în loc și ei să vadă /Cum te-nnoiești, bătrâne Iași!”

În primăvara anului 1944, Liceul Ortodox de Fete ”Doamna Elena Cuza” din Iași a fost evacuat la Orăștie. Dat fiind că în perioada anilor 1941-1945 tatăl ei fusese detașat cu serviciul la Alba Iulia, Angela s-a alăturat părinților, urmând cursurile clasei a XI-a la Liceul de Fete din Alba Iulia. În vara anului 1945 Ioachim Borș a fost transferat cu serviciul la Dej. Angela Moldovan își urmează din nou părinții și își continuă studiile liceale la Școala Civilă de Stat pentru Fete din Dej, fiind în clasa a XII-a. Deoarece centrul de examen unde se desfășurau probele scrise și orale ale bacalaureatului se afla la Bistrița-Năsăud, Angela Moldovan a trebuit să meargă acolo pentru a susține examenul de bacalaureat. 

După absolvirea liceului, Angela și-a dorit mult să urmeze Conservatorul de Muzică din Cluj. Părinții, însă, au fost fermi pe poziție, cerându-i să intre la o facultate care să îi aducă pe masă pâinea cea de toate zilele. Angela Moldovan s-a înscris la Facultatea de Filozofie și Filologie, din cadrul Universității de Stat din Cluj. În 1948, după doi ani de studii la Universitatea din Cluj, Angela Moldovan a reușit prin rezultatele bune obținute la facultate să primească consimțământul părinților de a se înscrie și la Conservatorul de Muzică din Cluj, secția Canto Clasic, urmând astfel simultan cele două facultăți.

Angela Moldovan a debutat ca soprană lirică în anul 1948 pe scena Operei din Cluj. Începând cu anul I de studii la Conservatorul de Muzică, Angela a fost angajată cu normă întreagă pe post de solistă la Teatrul de Operă din Cluj. Pe parcursul celor patru ani de activitate (1948-1952), soprana Angela Sandu (acesta fiind numele de scenă ales la cererea directorului teatrului, care considerase că numele „Borș” nu era potrivit) a interpretat 14 roluri, un palmares de invidiat pentru orice solist de Operă. P. Koči, un mare bariton din Cehia, auzind-o cântând în Rigoletto a venit special în România ca să cânte cu Angela Moldovan în opera „Boris Godunov”. 

Anul 1950 reprezintă debutul Angelei Moldovan ca interpretă de muzică populară, fiind anul în care aceasta a devenit solista Orchestrei „Înfrățirea” din Cluj, sub bagheta dirijorului Ilie Tetrade. În vara anului 1950 a cântat primele cântece populare la Radio Cluj, primele trei fiind Mărioară de la munte, Nu-i bai și Merge satul la cules. Din motive strict familiale, solista a fost nevoită să se mute apoi la București. În 1954 începe să colaboreze cu Ansamblul „Ciocârlia”, iar în anul 1955 devine solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru”..

Primul mare turneu în străinătate a fost întreprins în 1956 cu Ansamblul „Ciocârlia”, care pe lângă China, a cuprins Coreea de Nord, Vietnamul și fosta Uniune Sovietică. A fost un turneu de șase luni, dintre care patru petrecute în China. După mai mulți ani, în 1962, a urmat turneul din Statele Unite ale Americii, care a durat trei luni, cu 64 de spectacole, în 56 de orașe. La „Carnegie Hall” din New York, a avut loc un mare spectacol iar, la Washington, la spectacolul de gală, care a avut loc la „Constitution Hall”, o sală cu 11.000 de locuri a venit secretarul de stat, Dean Rusk, care a mărturisit la dineul ce a urmat că, a fost fascinat de cele văzute și a rămas până la sfârșitul spectacolului, acordând autografe alături de artiștii români pe discurile distribuite spectatorilor. Tot la acel spectacol, Moldovan a înmânat drept cadou Carolinei, fiica președintelui Kennedy, o păpușă îmbrăcată într-un superb costum popular, fapt care a impresionat-o foarte mult pe fetiță.

Angela Moldovan a fost apreciată pe toate meridianele lumii unde a realizat zeci de turnee. A fost în Albania, Bulgaria (de două ori), Polonia (tot de două ori), în URSS (de cinci ori), China (de două ori), Mongolia (de două ori), R.P.D. Coreeană (de două ori), Vietnam, India, Statele Unite (de cinci ori), Germania (de trei ori), Franța (de trei ori), Italia, Belgia, Olanda, Austria (de două ori), Grecia, Iugoslavia (de trei ori), Israel (de zece ori), Canada, Maroc (de două ori), Algeria (de două ori), Kuweit, Birmania și Republica Moldova.

Repertoriul Angelei Moldovan este, în mare măsură, realizat din culegerile personale ale artistei, cu precădere din zona nordului Moldovei și a Bucovinei. A mai lansat numeroase alte piese: Cine stă posomorâtă, Asta-i sârba mărunțică, Mi-am pus dorul pe cântar, Fata neichii etc.  A urmat Mi-am făcut bundiță nouă, cântec pe care l-a învățat de la bunica sa din Basarabia, și care a devenit cel mai mare hit al artistei, fiind preluat și de alte colege de breaslă. Specialiştii apreciază că Trandafir de la Moldova, celălalt cântec faimos al ei, a apărut în perioada interbelică, în... sudul ţării. Atât specialiştii în folclor cât şi muzicienii sunt puşi la grea încercare atunci când sunt întrebaţi despre originea melodiei „Trandafir de la Moldova”. Notorietatea melodiei şi a versurilor este invers proporţională cu ceea ce se cunoaşte despre perioada în care a apărut şi cine este autorul piesei considerate, neoficial, un fel de „imn al Moldovei”. În realitate, cântecul a devenit celebru în cârciumile bucureștene de la finalul perioadei interbelice! Este un cântec de petrecere din folclorul orășenesc, care iniţial avea 8 versuri şi, în timp, s-a îmbogăţit cu strofe, în funcţie de locul unde se cânta...

Este cunoscută publicului larg și din apariția în filmul „Veronica", în rolul Smarandei. A jucat și în filmele Pădurea spînzuraților (1965), Saltimbancii (1981) și Un saltimbanc la Polul Nord (1982).

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro