...„Trecea fanfara militară”, „În rândul patru banca de la geam” sau „Să cântăm, chitara mea”:  Temistocle Popa a alimentat cu șlagăre pe Dan Spătaru, Margareta Pâslaru,Corina Chiriac și, chiar, Gheorghe Dinică ( „Sunt vagabondul vieții mele”), fiind unul dintre cei mai prolifici compozitori din vremurile recente. Dar biografia și cariera lui ascund, încă, multe necunoscute! A fost copil de trupă și nici măcar numele real publicul nu i l-a cunoscut...

Temistocle Popa (pseudonimul artistic al lui... Mistocli Popa, 27 iunie 1921, Galați - 26 noiembrie 2013, București) a fost un compozitor, instrumentist (flaut, saxofon și... harpă) și, lucru mai puțin cunoscut, actor de film, apărând în pelicule de mare succes, precum „Eu, tu și Ovidiu ”(1977) sau „Astă seară dansăm în familie” (1972). Laureat cu Premiul Festivalului de la Mamaia si cu Premiul ACIN pentru muzică de film („Un oaspete la cină”). In anul 2004 a primit Ordinul Național Serviciul Credincios, cu grad de Cavaler. Este creatorul muzicii pentru aproape 50 de filme de lung-metraj, între care „Veronica”, „Veronica se întoarce”, „Mama”, „Trahir”, „Cântecele mării”, „Secretul lui Bacchus” și altele. A realizat și 80 de spectacole pentru copii, cele mai multe în colaborare cu regretatul textier Mircea Block. Mai puțin cunoscute sunt cele două suite simfonice, un vals de concert, trei preludii de pian și o piesă pentru vioară dedicată lui Ion Voicu.

Fapt inedit, a fost copil de trupă pe lângă Batalionul de Gardă al Regimentului 21 Infanterie, unde a cântat la toba mică şi la picolă. Prima întâlnire cu muzica, Temistocle Popa mărturisea că a avut-o în periferia orașului natal, Galați, în cârciumile „din colbul şi noroaiele Bădălanului”, unde a descoperit „floarea rară a melodiei, adesea modestă, umilă chiar, asemenea unei flori sălbatice de câmp”. La vârsta de nouă ani a plecat, împreună cu mama sa, la Bucureşti, copilăria şi adolescenţa compozitorului desfăşurându-se sub adăpostul uniformei militare, copilul vioi din Bădălan descoperind o lume „cu deprinderi şi legi rigide, deosebit de aspre”, căreia îi va purta o vie recunoştinţă, deoarece în această lume a învăţat ceva esenţial pentru existenţa sa – disciplina, şi a făcut primii paşi în muzică.

Parcursul său existenţial s-a încrucişat cu personalități ale vieţii artistice româneşti,  cu multe dintre acestea devenind prieten apropiat. Celebrei cântăreţe Maria Tănase i-a compus piesa „În târgul Moşilor” fiindu-i alături, împreună cu soţia sa Cornelia Teodosiu, până în ultimele clipe ale vieţii, când a primit din mâinile artistei testamentul, încredințat apoi soţului acesteia, ziaristul Clery Sachelarie.

A studiat la Conservatorul din București și la Şcoala Militară de Muzică între 1935 și 1942, apoi a urmat un curs de perfecționare la Uniunea Compozitorilor din România. În 1945, a devenit instrumentist în formaţia lui Sergiu Malagamba, apoi flautist în orchestra Teatrului de Operetă condus de Ion Dacian, sub bagheta dirijorului Gherase Dendrino, iar în 1949 a fost angajat la Teatrul Savoy. Din 1943 a activat ca  instrumentist (a cântat la flaut şi saxofon) în diverse orchestre de teatru muzical, precum Atlantic (1943-1947), Alhambra (1947-1949), Teatrul de Estradă Bucureşti (1949-1957), dar şi în Orchestra de jazz Bucureşti (1957-1962). Temistocle Popa a avut șansa de a compune pentru Maria Tănase, care fusese invitată să cânte la Moși, piesa “În Târgul Moșilor”, ce va deveni extrem de cunoscută în doar câteva săptămâni: “Mi-a făcut onoarea de a-mi cere să-i compun un cântec. Ideea textului o avea în cap, iar în cele din urmă tot ea a scris textul. Venea tot Bucureştiul s-o vadă şi s-o asculte pe Maria cântând la Obor, în Târgul Moşilor.”

În 1961, Temistocle Popa a înregistrat un mare succes cu compoziţia „Lalele", care a devenit imediat un şlagăr în interpretarea inegalabilului Luigi Ionescu, după ce i s-a schimbat titlul și textul (prima variantă era intitulată „Gagarin” și omagia zborul cosmonautului, primul om în Spațiu). În memoria ascultătorilor au rămas şlagărele sale precum: „Cu cine semeni dumneata?" (Aurelian Andreescu), "Poiana cu flori" (Trio Grigoriu), "Zorile" (Luigi Ionescu), "Asta seară m-am îndrăgostit" (Adrian Romcescu), "Trecea fanfara militară" (Dan Spătaru), "Gioconda se mărită" (Ştefan Bănică), "Bine-ai venit, iubire!" (Mirabela Dauer), "Inimă" (Ileana Sărăroiu), "Margarete" (Margareta Pâslaru), "Măicuţă, îţi mulţumesc" (Dan Spătaru), "Un petic de cer" (Mirabela Dauer), "Şoapte de iubire" (Doina Badea), "Vino, iubire!" (Daniel Iordăchioaie), "Pentru inima mea şi a ta' (Angela Similea), "În rândul patru" (Anda Călugăreanu/Dan Spătaru).

Temistocle Popa fost căsătorit cu actrița Cornelia Teodosiu, fiul lor plecând din țară și fiind rezident canadian. O mare umilință a survenit pentru cei doi artiști nonagenari în anul 2012. Compozitorul a trăit întreaga viață la București, inițial într-un apartament care îi aparținuse cândva Mariei Tănase, de la care moștenise și câteva obiecte de mobilier, apoi într-o casă pe Calea Dorobanților. Temistocle Popa si sotia lui, amandoi trecuti de 90 de ani, au parasit vila nationalizata din Dorobanti si s-au mutat intr-un apartament, dupa ce casa a fost retrocedata. Problemele erau, insa, departe de a se incheia. „Nu va imaginati cat de greu este pentru niste oameni trecuti de 90 de ani sa afle ca sunt nevoiti sa se mute. Am trecut printr-o perioada de mare stres in acea perioada. Sotul meu se confrunta cu unele pierderi de memorie. Are zile si zile”, a povestit Cornelia Teodosiu pentru Cancan.ro. Cea mai mare neplacere pentru cei doi a venit dupa o surprinzatoare decizie a judecatorilor. „Am fost anuntati ca trebuie sa platim cheltuielile de proces dupa ce am fost evacuati. Asta in conditiile in care noi eram doar chiriasi in acea casa, procesul a fost intre alte persoane. Trebuie sa ne prezentam la tribunal luna aceasta sa vedem ce se intampla”, a mai povestit atunci Cornelia Teodosiu. 

Horia Moculescu era singurul care le mai da din cand in cand un telefon si ii mai ajuta. Compozitorul considera ca singurul care poate face ceva in aceasta situatie, care a putea sa le ofere o locuinta celor doi, este statul.„Sunt situatii-limita cand poate sa intervina statul, avand in vedere ca este vorba despre o familie in care ambii membri au peste 90 de ani. Ce pot sa faca ei? E ca si cum le-ar da statul cu chirie pentru cativa ani o casa. Ce mare lucru? Nu e vorba despre niste trantori, despre niste oameni care sa fi refuzat munca. E o situatie speciala, in care nimeni nu e vinovat, nici familia Popa, nici actualul proprietar, nici fostul proprietar", a declarat Moculescu pentru Ziare.com.

„„Dacă ar fi trăit în orice altă ţară, Temistocle Popa ar fi fost foarte bogat, cu conturi care să îi asigure o senectutea fără griji, cu limuzină şi şofer la scară, cu vilă gen Beverly Hills, cum întâlnim şi pe la noi, dar care nu aparţin oamenilor de cultură care fac cinste ţării. Că nu este deloc aşa, nu ne miră, aşa cum nu ne miră că acum câţiva ani a fost, graţie unei legi strâmbe, evacuat din casa în care crease decenii la rând şi în care locuise buna sa prietenă din tinereţe, Maria Tănase. Normal ar fi fost ca acel apartament de legendă să-l găzduiască în continuare pe omul de cultură care transformase casa într-un sanctuar al respectului faţă de artă... Acum, maestrul locuieşte cu distinsa sa soţie, Cornelia Teodosiu, fostă vedetă a teatrelor de music-hall, într-o casă veche, cu tencuiala scorojită, în care nu a reuşit să înghesuie nici mobila (a fost nevoit sa îşi taie masa de lucru în două!), nici comorile care îi decorau pereţii: medalii, trofee, diplome, partituri, fotografii istorice. Cu toate acestea, nu şi-a pierdut simţul umorului şi este la fel de tonic şi optimist La cei 90 de ani ai săi, pe acest adevărat Patriarh al muzicii uşoare româneşti l-am găsit la birou, cu partitura în faţă, definitivând un cântec pentru copii”... Așa începea, cu cuvintele lui Octavian Ursulescu, cartea biografică dedicată compozitorului la împlinirea vârstei de 90 de ani.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro