Nu puțini sunt actorii care au avut legături cu România și care apoi s-au afirmat în străinătate, inclusiv la Hollywood. Între multele astfel de nume, blonda Tala Birell (pseudonimul artistic al lui Nathalie Bierle), care a dublat-o pe Marlene Dietrich și a fost comparată, cândva, cu Greta Garbo, reprezintă un caz aparte.

Tala Birell (10 septembrie 1907, București – 17 februarie 1958, Landstuhl, Republica Federală Germania) a fost o cunoscută actriță interbelică de teatru și film. Tala Birell (născută Nathalie Bierle) a fost fiica antreprenorului bavarez Karl Bierle, care avea afaceri la București, îndeosebi în domeniul petrolier. Mama sa a fost poloneza Stefanie von Schaydakowska din Galiția.

A debutat ca actriță de teatru și film la Viena, apoi în Germania. Frumusețea ei a fost remarcată imediat și, la vârsta de doar19 ani, a primit un prim mic rol într-un film de Georg Wilhelm Pabst - „Man spielt nicht mit der Liebe” (Nu te joci cu dragostea).. Tala Birell a dublat-o pe Marlene Dietrich în mai multe filme germane. A venit apoi în Anglia pentru a apărea în versiunea germană a „Cape Forlorn”, și mai târziu a plecat în America pentru a juca în versiunea în limba germană a „Budoar Diplomats”. Ulterior, ea a devenit populară înproducțiile de la Hollywood, primind inclusiv un rol în „Bringing Up Baby” din 1938. A jucat și pe Broadway. În 1940 a apărut pe scenă în „My Dear Children”, la Teatrul Belasco din New York. Unul dintre ultimele ei roluri a fost popularul serial de televiziune „Orient Express” din 1953, în episodul intitulat „Eșarfă Roșie” (Red Sash).

Alte roluri i-au consolidat reputația (multe dintre ele, care i se potriveau de minune, fiind cele de aristocrată din Europa Răsăriteană): My Cousin from Warsaw (1931) - Lucienne ,Doomed Battalion (1932) - Maria Di Mai, Nagana (1933) - Countess Sandra Lubeska, Let's Fall in Love (1933) - Rose Forsell, The Captain Hates the Sea (1934) - Gerta Klargi, Let's Live Tonight (1935) - Countess Margot de Legere, Air Hawks (1935) - Renee Dupont, Spring Tonic (1935) - Lola, Crime and Punishment (1935) - Antonya Raskolnikov, The Lone Wolf Returns (1935) - Liane Mallison, White Legion (1936) - Dr. Sterne, She's Dangerous (1937) - Stephanie Duval, As Good as Married (1937) - Princess Cherry Bouladoff, Invisible Enemy (1938) - Sandra Kamarov, Josette (1938) - Mademoiselle Josette, Seven Miles from Alcatraz (1942) - Baroness, One Dangerous Night (1943) - Sonia Budenny, China (1943) - Blonde, Isle of Forgotten Sins (1943) - Christine, Women in Bondage (1943) - Ruth Bracken, The Song of Bernadette (1943) - Madame Leontine Bruat, The Purple Heart (1944) - Johanna Hartwig The Monster Maker (1944) .... Maxine Make Your Own Bed (1944) - Miss Marie Gruber, Till We Meet Again (1944) - Madame. Bouchard, Mrs. Parkington (1944) - Lady Nora Ebbsworth, Jungle Queen (1945) - Dr. Elise Bork, The Power of the Whistler (1945) - Constantina Ivaneska, The Frozen Ghost (1945) - Valerie Monet, Girls of the Big House (1945) - Alma, Dangerous Millions (1946) - Sonia Bardos, Philo Vance's Gamble (1947) - Tina Cromwell, Philo Vance's Secret Mission (1947) - Mrs. Elizabeth Phillips, Song of Love (1947) - Princess Valerie Hohenfels, Women in the Night (1948) - Yvette Aubert.

Într-un număr al revistei interbelice Ilustrațiunea Română, din 28 august 1935, succesul ei în Statele Unite făcea să curgă râuri de cerneală tipografică: „Tala Birell este fiica unui petrolist din Bucureşti. Mama ei era poloneză. Cu toate acestea, ea a fost crescută în România şi a urmat cursurile primare şi liceul la Bucureşti. După terminarea liceului, fata a plecat în străinătate să studieze arta dramatică. Părinţii ei, fiind oameni bine situaţi, au putut satisface acest capriciu. Tala Birell izbuteşte să se introducă în lumea teatrală vieneză, dar nu prin poarta principală, ci prin scara de serviciu. Este figurantă, apoi, treptat, treptat i se dau mici roluri fără importanţă. În cele din urmă este primită de Max Reinhardt, care o utilizează în teatrele sale, mai ales în provincie. Marlene Dietrich, fiind reţinută la Berlin de un angajament cinematografic, Tala Birell o dublează într-o piesă de teatru, cu care face un lung turneu în întreaga Germanie. Apoi se întoarce la Viena.

Presa începe să-i publice fotografiile, marile reviste ilustrate înfăţişează publicului rochiile pe care le poartă. Tala Birell ajunge o personalitate în lumea teatrală mondenă. Într-o vacanţă pleacă la Londra, unde se întâlneşte cu Conrad Veidt, care o recomandă unui producător de filme englez. Aici îşi face debutul pe ecran, dupa care e invitată la Hollywood, pentru rolul dinn „Nagana”. Filmul obţine un succes neaşteptat. Tala Birell este comparată cu Greta Garbo, o Garbo mai tânără, mai voluptoasă. Criticii americani o ridică în slava cerului, profețizându-i o carieră strălucită.

Tala Birell este asaltată cu propuneri. Marile case de filne vor să-și asigure colaborarea ei cu orice preț. Tala Birell este tulburată de acest succes, prea mare pentru vârsta ei. În cele din urmă se hotărăște: va rămâne la Hollywood. Nu prea se împacă cu producătorii de filme, care nu văd în dânsa decât o femeie fatală, dar se resemnează și continuă să apară în roluri de „vampă”. În filmul muzical „Un vis în doi” i se dă rolul unei vedete de cinema, un personaj care o ironizează pe Greta Garbo. Regizorul a avut această idee din cauza asemănării ei cu marea stea scandinavă. Un film de aviaţie, „Air Hawks”, în care apare alături de regretatul aviator Willey Post, e un nou succes pentru bucureşteanca noastră. Urmează apoi “The Captain Hates the Sea” cu John Gilbert, un film realizat de regizorul Lewis Milestone, care, după cum se ştie, este originar din Basarabia. Cel mai nou film al ei este „Noaptea visurilor mele”, unde apare alaturi de Lilian Harvey. 

Tala Birell vorbeşte curent româneşte. N-a uitat şi nici nu va uita limba noastră. Dacă ai făcut liceul la Bucureşti, desigur că nu te poţi lepăda de limba română, chiar dacă trăieşti numai printre străini şi eşti considerată vedetă americană. Tala Birell are câteva foste colege de şcoală la Bucureşti, cu care este în corespondenţă. Ar putea să scrie în franceză, dar, după cum e şi firesc, întrebuinţează româna. Nu-şi ascunde originea. În studiouri s-a întâlnit cu Edward G. Robinson. Nu ştia că e şi el bucureştean. Mare i-a fost surprinderea când colegul ei „american” a scos într-o pauză de filmare un ziar românesc din buzunar. Imediat, cei doi bucureşteni au început să vorbească româneşte, spre mirarea întregului studio”...

„Una dintre fostele colege ale Talei Birell a întrebat-o dacă mai revine 'vreodată în țară. „Poate" - i-a răspuns vedeta - când cariera mea artistică va fi încheiată. Până atunci mi-e imposibil să plec din America. De altfel, am obținut și cetățenia Statelor Unite. Cu toate acestea nu voi uita niciodată țara depărtată în care am copilărit, orașul în care m-am născut și am făcut primii pași în viață.”

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro