Nu sunt nici acum convins că această carte[1] și-a găsit titlul potrivit. E o încercare doar de a extinde un spațiu personal într-unul al unei comunități. Mulți – puțini, câți au mai rămas, rockerii sunt, în cea mai mare măsură, niște nostalgici. Autorul volumului se dezice de nostalgie și își afirmă satisfacția de a fi trăit în această vreme și de a fi fost martor și participant la întâlniri monumentale cu câțiva monștri rock.
Teodor Mazilu scria acum câteva zeci de ani despre un pelerinaj la ruinele unei vechi pasiuni. Iulian Ignat vorbește despre o altă pasiune. Nu, nu este fotografia, chiar dacă cei mai mulți îl știu pe autor drept fotograf de artă și jurnalist. Aceasta este o carte în care, deliberat, nu apare nicio fotografie. Sunt doar cuvinte, impresii, sentimente, emoții, trăiri ale unui împătimit de rock, pentru care spațiul de concert este un loc magic, iar ritualul muzicii este unul cathartic. Fervoarea rockerilor, atunci când este autentică, este la fel de intensă ca aceea a fan-aticilor religioși, dacă nu chiar a fundamentaliștilor. Remarca lui John Lennon referitoare la celebritatea lui Iisus Christos nu a fost chiar neîntemeiată. Pentru mulți, experiența unui concert rock are toate caracteristicile unui pelerinaj religios, cu toate conotațiile culturale și spirituale incluse.
Acum aproape 30 de ani, scriam în prefața unei alte cărți[2], ce s-a dovedit importantă pentru istoria rockului românesc, despre rockerii care au ajuns la vârsta pensionării, despre rebelii eterni eșuați ca președinți de bănci ori funcționari în administrația publică, oameni normali cu nepoți, ochelari și (mulți dintre ei) cu burtă și chelie. Baby-boomer-ii au devenit cetățeni responsabili, unii chiar (ultra)conservatori, pentru care spiritul flower-power a rămas doar o amintire decolorată, dacă nu cumva chiar stânjenitoare pentru o persoană corectă politic.
Mulți dintre cei care au dus stindardul au plecat deja spre lumea în care puterea florilor nu este doar un basm pentru adormit copiii. Florian Pittis, Cornel Chiriac, Aurel Gherghel, Florin-Silviu Ursulescu – cei ce ne-au învățat să ascultăm și să trăim in-rock – s-au dus și ei acolo unde și îngerii ascultă hard rock și heavy metal.
Cei ce au supraviețuit, fizic, muzical și social, sunt monumente vii ale unei epoci care a schimbat – din păcate, doar temporar – lumea. Sausalito, locul unde s-a născut mișcarea hippie, s-a transformat într-un cartier de lux al San Francisco-ului, marile trupe rock au devenit embleme ale star-system-ului și ale industriei de entertainment, iar figurile emblematice ale sex, drug and rock’n’roll-ului sunt azi Cavaleri ai Ordinului Imperiului Britanic și dau concerte private la Casa Albă. De la Live Fast, Die Young la Rock Around Alzheimer au trecut cincizeci de ani. E chiar vârsta lui Bobby McGee. Tot cincizeci de ani i-au trebuit și lui Ozzy Osbourne ca să parcurgă drumul de la Paranoyd la Parkinson.
Mai există câțiva haiduci care încă se luptă cu morile de vânt, cu industria atotdevoratoare, care mai cred în valorile pierdute ale vremilor romantice. Sunt cei ce n-au uitat că freedom’s just another word for nothin’ left to lose[3]. Da, mai există, nostalgici sau nu, oameni pentru care muzica rock este prezentul, este viața însăși.
[1] Iulian Ignat, Pelerinajul electric, Integral, București, 2020
[2] Nicolae Covaci, Phoenix – Însă eu, o pasăre, Nemira, București, 1994; Integral, București, 2014
[3] Kris Kristofferson, Kristofferson, 1970; Powered by Janis Joplin, Me and Bobby McGee, Pearl, 1971
Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro