*
Mă întrebam și acum cîteva săptămîni, mă întreb și acum și, probabil, m-aș mai fi întrebat mult și bine de ce, din clipa în care a ajuns la Casa Albă, un val concertat de ură chioară s-a prăvălit asupra lui Donald Trump ca niciodată în istorie? Din chiar clipa în care au fost aflate rezultatele electorale, care-l desemnau drept președinte surprinzător ales, în ciuda țipetelor de isterie care cîntau succesul soției imundului Clinton, conducerea Partidului Democrat a prins să conspire un plan mîrșav de-a-l ataca pe unul dintre consilierii apropiați ai lui Trump, care ar fi complotat cu rușii pentru a frauda alegerile tocmai încheiate. În realitate, după cum a reieșit mai tîrziu, rușii ar fi dorit-o pe Hillary la cîrmă, din varii motive, iar consecințele anchetei democrate au fost grosolan falsificate. Pentru o vreme, șleahta democraților a crezut că rezultatele pot fi invalidate și Trump va fi trimis acasă (dacă nu chiar la închisoare).
*
Lumea finanțelor este o junglă uriașă, complexă și obscură. Zeci de instituții colcăie în toate direcțiile, susținute de lobby-iști perfizi, care pun presiune în vederea creării cadrului legislativ indulgent și a reglementării tranzacțiilor financiare cu perdea. Urmare a ușurării regulamentelor acestei jungle, instituțiile bancare, sprijinite de companiile de rating, au făcut investiții hazardate cu banii diferitelor organizații. Nu e simplu de dovedit, se vede că nici nu există interes, o conspirație monstruoasă între acești factori a fost pusă la cale în dosul anevoioaselor obloane. Companii de valoare modestă, care, într-o perioadă scurtă, au și declarat faliment, au fost considerate ca avînd un rating perfect, AAA, și au reușit să-și vîndă acțiunile pe bani buni. O seamă de bandiți și-au însușit banii investitorilor. Cînd membrii Congresului au deschis o anchetă asupra companiilor de rating, pe chestiunea recordului de-a acorda note de premiere unor gunoaie repetente, au aflat cu stupoare că ratingul nu este decît proba unei opinii personale și că nu impune o anumită rigoare (deși, pe baza acestui rating, interesul împrumuturilor variază de la o sumă la alta, creînd discrepanțe de zeci, sute de milioane de dolari).
Banii astfel dobîndiți n-au fost depuși în canal sau aruncați în foc, pentru a exorciza diavolul din societate, ci au fost împărțiți frățește între complicii care-i furaseră și-i sprijiniseră în demers. Nici un responsabil al pletorei de tranzacții n-a sărăcit, deși au fost contabilizate falimentele unor instituții uluitor de bogate nu cu mult timp în urmă. Au fost indivizi care au plecat acasă cu 500 de milioane de dolari în poșetă. După ce ingineriile financiare au creat una dintre cele mai mari crize financiare din istoria lumii, responsabilii, care fuseseră numiți în funcții ale înaltei delapidări de Administrația Bush Jr., au fost promovați în poziții și mai recompensatoare de Administrația următoare, a lui Hussein Obama. Nimeni nu a mers la închisoare și prea puțini au fost perpeliți la foc mic prin comisii prietenoase și comitete congresionale. Criza a fost rotunjită printr-un cadou de 800 miliarde dolari datorat mărinimiei guvernului (Bush/Obama), oferit sistemului bancar căzut în ruină. Cu acești bani, executivii din sistem s-au omenit cu zeci de miliarde de dolari acordate drept bonusuri celor care au pus economia pe butucele. În loc de carceră, tortură și bătăi pentru că au distrus viețile a milioane de oameni, au primit onoruri și bani. E de presupus că o parte din acești bani a ajuns în buzunarele oamenilor politici de ambe secte. Pentru detalii este recomandată vizionarea filmului documentar Inside Job, care a primit premiul Oscar pentru cel mai bun documentar al anului în 2010. De asemenea, măgăriile au fost detaliate în mai multe cărți (The Big Short, de Michael Lewis, și All the Devils Are Here: The Hidden History of the Financial Crisis, de Bethany McLean și Joseph Nocera, printre altele). În proces, americanii (nu știu cum am putea defini mai bine atributul, căci americani erau și finanțiștii, și politicienii care s-au înfruptat, OK, să spunem americanii care n-au participat la cîștigurile complotului) au pierdut în furtună peste patru trilioane de dolari.
*
Să reținem: un număr important de lideri ai societății americane își primeau substanțiala cotă suplimentară dintr-o încrengătură de afaceri în afara legii, puse la cale sub umbrelă bipartizană, care putea funcționa atîta timp cît pionii principali făceau parte din cabală și aveau încredere unii în alții. Odată cu venirea lui Trump, consensul a fost stricat și mecanismul, expus. Panicați, făptașii au pornit atacurile. E posibil ca, în lipsa ostilității manifestate, noul președinte să nu se fi ofuscat pînă la escaladarea beligerantă pe care o observăm cu stupoare și care a ajuns în pragul războiului civil. Nu știu de ce, dar am convingerea că așa-zisul ajutor stimulativ votat de ambele partide a încercat, pînă la un punct, să repare pierderile suferite de membrii cabalei. Este imposibil de clarificat ascunzișurile acestui labirint uriaș în care părțile implicate au avut tot interesul să curme orice sursă de lumină.
*
Democrații, în primul rînd, dar și porțiuni semnificative de republicani, se opun din răsputeri ca președintele Trump să fie reales. Liderii partidului de stînga au încercat să tragă sfori pentru implementarea votului prin poștă, ceea ce ar deschide largi pîrtii fraudei electorale. Pe 14 iulie, Hillary Clinton i-a anunțat pe americani să fie pregătiți în caz că Donald Trump nu va accepta rezultatul alegerilor. Cu alte cuvinte: dacă noi vom fura și ei se vor prinde și vor încerca să conteste sau, și mai rău, să se perpetueze la cîrmă, sub acest pretext, va trebui să punem mîna pe armă și cocteil și, potrivit exercițiilor practicate la Minneaoplis și-n alte tabere de antrenament, să-i zburăm pe impostori, în frunte cu odiosul Trump, de la putere. După care, ține-te trai!
*
O vorbă să-ți mai spun, despre manipularea maselor, în special a celor nu excesiv de instruite. După criza din 2008, colegiile din California, a căror medie de taxare era de aproximativ $700 pe an, s-au văzut nevoite să ridice această rată la $10.000. Cei mai afectați de scumpire sunt membrii comunității de culoare, care acum ies în stradă să dea în cap omului alb, cu predilecție republican, că n-are loc de muncă. Și încă una: de pe urma convulsiilor financiare, China s-a văzut păgubită de mai bine de 14 trilioane! Iar faptul că, în ciuda așteptărilor, democrații se arată pro-chinezi se datorează speranței că, odată înapoi la guvernare, va putea fi inginerită o recompensă, cît de cît. Cu adevărat ce se întîmplă în străfunduri nu vom ști niciodată. N-am aflat ce s-a întîmplat cu asasinarea lui Kennedy, nu vom afla nici ce se întîmplă azi cu mișcările revoluționare de stradă, nici cu performanțele politice de culise și nici rădăcinile noii crize financiare, care va scoate din buzunarul celor mulți produsul unei noi generații de miliardari veroși.
*
Orice om cu mintea la cap s-ar gîndi de două ori dacă și ce fel de avantaj îi va aduce preluarea unei țări în pragul războiului civil, cu economia la pămînt și încă sfîrtecată de un virus ucigaș, cu dușmani din ce în ce mai agresivi în toată lumea și o populație pe cît de violentă pe atît de impredictibilă. Democrații își închipuie că, la un semn de ei schițat, golemul negru se va prăbuși gemînd cu fața la pămînt, eventual sub genunchiul lui Pelosi. Dar nici ei nu vor putea fi manipulați în atît de repetate rînduri, oricîte statui le vor fi date pe mînă să se răzbune, ca un cîine prost cu un ciorap umplut cu cîlți. Spectacol amuzant, nimic de obiectat, dar, din păcate, și plata acestui experiment de parc tot de oamenii nevinovați va fi achitată. Da, blestemat este cel care se încrede în oameni! Mă pufnește rîsul cînd îmi amintesc cu ce Epocă de Aur ne-a obișnuit cetatea plăsmuirilor. Au existat mulțimi de naivi care și-au riscat viața să ajungă acolo, zeci de ani. Unii au murit cu acest vis amăgitor încețoșat pe retină.
Liviu Cangeopol
7 august 2020
Atlanta, GA, U.S.A. Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro