Am ajuns și la ora primei dezbateri televizate dintre pretendenții la mîna Casei Albe, care a bătut pe 29 septembrie, o catastrofă de penibil și țopism înfumurat. Confruntarea a fost dirijată de Chris Wallace, un comentator complet nepregătit, la modul general, cu atît mai puțin pentru astfel de gîlceavă cu ștaif degenerată în zaveră de birt popular între căruțași veniți la oraș cu treburi și nevoi. Deci, ce putea ieși dintr-o confruntare care avea drept protagoniști o mahalagioaică fără cusur și un bătrîn fugărit de maidanezii demenței precoce, moderați de o nulitate care încerca să-și păstreze calmul și pudra de pe chip?

Cum, de luni de zile, s-a putut observa că Joe Biden scapă tot mai des frînele la vale și rîde strîmb pe bicicletă, telespectatorii se așteptau să vadă ce șiruri de trăsnăi va scoate pe ocarină de cum observă microfonul. Surprinzător, cel puțin pentru un minut, a vorbit coerent și pedant. Probabil că era burdujit cu amfetamine, că nu arăta în apele lui. Bănuiesc că Trump, informat de serviciul secret de la Casa Albă, știa rostul medicamentației și a pornit să-l încerce la nervi, întrerupîndu-l cu încăpățînare, vociferînd necontenit, gesticulînd dintr-o cravată hidoasă și acuzînd cam fără noimă narativă cu tot ce-i venea la gură, în gesturile disperate ale moderatorului, prins în menghina desemnată de un actual președinte și potențialul său succesor, unul mai imprevizil decît altul. Prinzîndu-se iute că strategia etalată ar putea fi cîștigătoare, Joe Biden n-a stat mult pe gînduri și, sub impulsul efectelor negative (de presupus că la următoarea dezbatere va veni împănat cu calmante), s-a prins în hora mîrlăniei, din care n-a mai ieșit.

Nu are sens să analizăm ce argumente a vehiculat unul, care a fost contraoferta și cîștigul informațional, una că n-a fost nici unul și a doua că s-au găsit destui jurnaliști care să manalizeze discuția pe puncte ochite și desfășurător. Impresiile generale, însă, au fost de toată bafta! Din cîte am înțeles, singura informație mai puțin cunoscută publicului larg l-a avut ca subiect controversat pe materialistul fiu bidemonic, acuzat că ar fi primit 3,5 milioane de dolari de la văduva fostului primar extra-corupt al Moscovei, Iuri Lujkov, bun prieten al țarului roșu. “Ce a făcut fiul tău ca să merite atîția bani?” – l-a împuns cu vîrful frezei președintele pe vice.

Acuzația a fost pe loc demontată de nu mai puțin iscusitul Biden, care a replicat: “Fiul meu a avut o problemă cu drogurile!” De atîția bani? – e rîndul nostru să ne mirăm. De atîția bani, fără să fie nimeni arestat? Nici măcar văduva?

În rest, gargară cu clăbuci. După schimbul de maniere, părerile mascaradei au fost împărțite pe membrie de partid: democrații susțin că Joe nici nu trebuie să se mai prezinte la următoarele confruntări, căci a arătat cît de bun este (atîtea pastile l-ar putea șubrezi!), în timp ce republicanii cred că Trump a măturat cu leșul partenerului podeaua scenei din Cleveland, Ohio. Pe Chris Wallace l-au înjurat echitabil ambele tabere. Între timp, s-ar putea ca de a doua confruntare să fi fugit însuși impetuosul președinte, care s-a lăsat să coțcărească, dimpreună cu soția, virusul chinuitor, retrăgîndu-se în carantină strategică. Vom vedea ce miracole va performa medicina americană pînă atunci.

Tot pînă atunci, să ne tragem sufletul și să ne întrebăm: chiar să nu mai fi existat nimeni cu pretenții de mărire? De soarta a doi bătrîni prost crescuți și virulent de proști să atîrne viitorul omenirii? Ce se întîmplă, oameni buni? Nu, nu este o întrebare retorică, ci una a disperării. Ce se întîmplă? Cum de s-a afundat civilizația în astfel de rușine mondială? Cei doi nu dau prețul numai pentru familiile lor sau Statele Unite, ci pentru rasa albă, pentru toate rasele (care au participat la alegerile preliminare în urma cărora au rămas cei doi gugui), pentru întreaga planetă. La o săptămînă după mascaradă, un sondaj de opinie îl aburcă pe Joe Biden la 53% și îl leapădă pe Donald Trump la 39 de procente.

Oamenii n-au apreciat golăneala agresivă de taur turbat a președintelui în funcțiune și au considerat că un senil ceva mai calm e de preferat. Dacă Trump și-ar fi expus mesajul pe un ton potrivit, situația ar fi fost azi pe dos. Cum sunt acum speranțele noastre de mai bine. Dezbaterea a jucat rolul unei picături de rîs într-un ocean de mizerie agravată. Semnele se arată: sfîrșitul e aproape! Al lumii sau al Americii, ce importanță mai prezintă? Cu aprobarea și aplauzele noastre. PS: Parcă văd ce turnură exagerat de mîrlănească vor lua de-acum încolo dezbaterile dintre candidații români, plecînd de la acest model de înaltă civilizație…

9 octombrie 2020
Atlanta, GA, U.S.A.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro