În cariera mea de jurnalist – dar și de… obsedat de gastronomie! – am avut ocazia să iau interviuri unor bucătari celebri, cei britanici numărându-se printer favoriții mei. Interviul cu Jamie Oliver este, însă, așa de scurt pentru că el pur și simplu nu a vrut să răspundă întrebărilor mai „delicate”… În schimb, Gordon Ramsay a fost mai volubil și mi-a turnat inclusive minciuna lui favorită despre cariera de fotbalist!...

Ai moștenit pasiunea pentru gătit sau ți s-a întâmplat ca, într-o bună zi, să te îndrăgostești subit de această activitate?
JAMIE OLIVER: Părinții mei aveau, în Essex, acolo unde am crescut, un restaurant numit The Cricketers. E ușor de bănuit că am fost obligat, de mic, să ajut la bucătărie. Se poate spune că așa m-am îndrăgostit de gătit! Oricum, tot ceea ce se întâmpla în bucătărie mi se părea fabulos, așa că, pe la 11 ani, eram deja un fanatic al curățatului legumelor…

De ce ai fost denumit „The Naked Chef”?
-Nu eu am dat numele show-ului de televiziune, ci producătoarea mea, Patricia Llewellyn. Întotdeauna, am vrut să fac din gătit un sport accesibil tuturor. Cred că Patricia vroia să se refere la faptul că foloseam rețete simple, ușor de asimilat de public, nu cred că a mizat vreodată cineva pe … nuditatea mea!

Care e cea mai mare realizare a carierei tale?
-Probabil, proiectul Fifteen, prin care am ajutat tinerii dezavantajați social să devina bucătari profesioniști. Am început la Londra, iar acum proiectul s-a dezvoltat în lume, din Amsterdam la Melbourne.

Cine gătește la tine acasă? Este adevărat că bărbații gătesc mai bine decât femeile?
-Faptul că eu continui să gătesc mi se pare cel mai elegant răspuns. Iar nevasta mea nu se supără deloc din acest motiv. E adevărat, pasiunea pentru gătit mi-a adus și unele neplăceri conjugale. Proiectul meu legat de legumele organice a făcut-o pe soția mea să mă acuze că am o aventură și că o înșel cu … grădina mea! (2010) Am făcut, mai apoi, un interviu și cu singurul bucătar fără burtă…

Care e mâncarea din copilărie pe care ți-o amintești?
GORDON RAMSAY: Nu aveam prea mulți bani de cheltuit pe mâncare, însă mama avea grijă să nu fim niciodată flămânzi. Supele făcute în casă sau o porție de “fish fingers” mi se păreau adevărate delicatese! În plus, mama lucra la un mic bistro-ceainărie și ne aducea acasă tot ce rămânea nevândut. Îmi amintesc și acum fripturile și plăcinta aia de rinichi!

Ce ai gătit prima oara la un restaurant?
- Am făcut un sos Bechamel din unt, făină, cuișoare, frunze de dafin și ceapă.

Ca tânăr “chef”, ai avut șansa să lucrezi cu Joel Robuchon și alți bucătari celebri…
- La începutul carierei mele, m-am mutat la Paris și mi-am făcut ucenicia în bucătăriile lui Guy Savoy și Joel Robuchon. A fost o experiență incredibilă. Niciodata nu m-am simțit mai alienat – eram într-o țară străină și nu vorbeam limba! Dar timpul petrecut acolo a fost neprețuit! Chiar dacă, pus să-l descriu în trei cuvinte, aș spune: „sânge, lacrimi și sudoare”…Am furat multă meserie de la acești doi maeștri ai artei culinare, însă, de fiecare dată, am încercat să adaptez totul conform propriului meu stil de gătit.

Câte stele Michelin ai câștigat până acum?
- 12! A primi o stea Michelin constituie onoarea supremă pentru un bucătar sau pentru un restaurant. Când o locație are 3 stele Michelin înseamnă că poți fi sigur că, acolo, meniul, vinurile și servirea sunt impecabile, dumnezeiești chiar.

Ce părere ai despre bucătarii care se sinucid atunci când pierd o stea Michelin?
- Pe undeva, îi inteleg. Poți munci o viață pentru steaua asta! Dar eu am altă structură mentală. Dacă aș păți așa ceva, n-ar face decât să mă ambiționeze și mai mult!

Deschizi restaurante peste tot în lume. De ce bucătării exotice ai fost atras în ultima vreme?
- Recent, am călătorit în India și în Cambodgia. Au fost două experiențe extraordinare. M-au fascinat gusturile, aromele, culorile – totul! Sunt norocos că pot călători mult și, astfel, pot avea experiențe gastronomice foarte diferite unele de altele. Folosesc multe dintre aceste elemente în experimentele mele culinare, întotdeauna încerc să adaptez ceva din toate aceste detalii tehnicii mele de gătit.

Ce părere ai despre gastronomia moleculară?
- Câtă vreme mâncarea are gust bun, orice e permis în bucătărie.

Gătești cu vin?
- Un bucătar mare știe întotdeauna cum să folosească acest ingredient. Bineînțeles că gătesc cu vin.

Este gătitul o unealtă de seducție?
- Absolut! Servește-o cu stridii Rockfeller, cu șampanie, cu un fondant de ciocolată … și-ți garantez că va veni și la a doua întâlnire! Până la urmă, dragostea chiar trece prin stomac.

Adolescent fiind, visai să devii fotbalist. Îți pare rău că ai ajuns bucătar?
- Am fost înnebunit după fotbal și perioada petrecută la Glasgow Rangers a fost una fabuloasă. Dar nu prea am avut de ales, m-am accidentat și așa a fost să fie: am ajuns bucătar. Ca și fotbalul, gastronomia e o muncă de vis! (Nota bene: Se pare că Gordon Ramsay nu a jucat niciodată la Glasgow Rangers!)

Ești prieten cu familia Beckham. Ai gătit pentru ei vreodată?
Mai mult decât atât: am petrecut ultimul Crăciun împreună și am avut ocazia să gătesc cu David, ceea ce a fost foarte amuzant.

Pentru ce alte celebrități ai mai gătit?
- Pentru multe, dar memorabilă e o masă din Downing Street, 10, la reședința premierului britanic de atunci, Tony Blair. Acesta îl avea ca invitat la masă pe Vladimir Putin. Am propus ca fel principal sturion cu caviar auriu…

Ce alte pasiuni ai în afară de gătit?
- Ador călătoriile în locuri îndepărtate, unde pot explora nu doar peisaje amețitoare, ci și bucătării incitante.

Pe cine ai lua cu tine dacă ar trebui să stai singur pe o insulă timp de un an?
- Soția, copiii și pe Rumpole, bulldogul nostru. Dacă mă gândesc bine, copiii nu ar accepta să stea departe de pisicile lor, așa că le-aș lua și pe ele!

Nu prea îți plac vegetarienii. Totuși, cu ce ai putea înlocui savoarea unei bucăți de carne?
- Eu sunt de acord cu toate stilurile de gătit și respect dreptul oricui de a mânca numai ce vrea el. Însă cum Dumnezeu ai putea inlocui gustul și mirosul atât de ațâțătoare ale unei fripturi bine făcute cu aroma unei frunzulițe verzi?!?

Ce-ți place mai mult: să gătești la restaurant, să gătești la televiziune sau să scrii cărți de bucate?
- …Să alternez aceste îndeletniciri minunate, astfel încât să nu mă plictisesc niciodată.

Ai deschis un restaurant … la Praga. Te gândești să faci asta și la București cândva?
- De ce nu? E un proiect de care m-aș ocupa dacă mi s-ar oferi ocazia. Poate, într-o bună zi…

Dacă ai ști că e ultima ta masă, ce ai vrea să mănânci?
- Ravioli cu homar și somon tras în unt cu lemongrass și hasmațuchi. De băut, cred că aș prefera un minunat Dom Perignon rose…

Mai multe astfel de povești în volumele „Confesiunile unui bucătar fericit” și „Confesiunile unui bucătar pervers”, apărute la Editura Integral (https://eintegral.ro).



Dan-Silviu Boerescu

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro