Între martirii timpurii ai creștinismului, acest soldat din garda Împăratului Dioclețian a scris, în anul 303 după Hristos, o pagină unică, plină de evlavie și curaj. Întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința, împuns cu sulița, cu grele lespezi de piatră așezate pe piept, tras pe roată, aruncat în groapa cu var, bătut la tălpi și silit să poarte încălțăminte cu cuie, apoi să dea pe gât o băutură otrăvită, biciuit cu vâna de bou și supus altor torturi - nimic nu a reușit să-l facă să renunțe la credința creștină! „Mai lesne vei slăbi tu chinuindu-mă, decât eu fiind muncit“ i-a spus Gheorghe călăului său, după cum ne povestește și Kera Calița de la Jariștea Locantă.

Sfântului Mare Mucenic Gheorghe i se pune în seamă și legenda potrivit căreia ar fi ucis un balaur pentru a salva o fecioară dar aceasta este o legendă târzie, medievală.

Icoanele îl arată pe Sfânt călare, doborând cu sulița un balaur, ceea ce pentru creștini va să aibă o însemnătate simbolică. Fecioara scăpată de urgia încleștării cu Fiara se întemeiază a fi însăși credința noastră curată, cea fără de prihană. De aceea, simbolic, Sfântul Gheorghe este purtătorul nostru de biruință! Ocrotitor al armiei române, imaginea Sfântului Gheorghe ucigând balaurul este prezentă și pe steagul Moldovei medievale, brodat cu fir de aur şi argint şi bătut în nestemate, trimis de Ștefan cel Mare la Mânăstirea Zografu de la Muntele Athos. Sfântul Gheorghe vestește biruinţa împotriva păcatului, a laşităţii și a minciunii. De aceea este arătat omorând balaurul, simbolul diavolului, al răului din lumea aceasta.

În calendarul popular al românilor, Sfântul, numit Sân-Giorgiul sau Sângiorzul, mai are un înțeles. Înverzitor al naturii si semănător al tuturor semințelor, protector al cirezilor și turmelor, Sângiorzul este „primul străjer al timpului”, cel care deschide Anul Nou Pastoral, frate cu Sâmedru (Sfântul Petru), culegătorul fructelor. Pe 23 aprilie, Sângiorz primea cheile anotimpurilor din mâna lui Samedru, apoi, cu grabă mare, închidea vremea rea cu o cheie, iar cu cealaltă deschidea vara, al cărei miez era pe 20 iulie, la Sântilie. Ocrotitor al Naturii fiind, în dimineața zilei sale se așază la stâlpii porților și ai caselor, la ferestre și uși, coronițe de ramuri verzi, mai ales de răchită. Urzicatul se făcea, de semenea în această zi, căci astfel ca oamenii vor fi mai ageri, mai harnici și mai sănătoși de-a lungul întregii veri.

Dincolo de tradițiile populare ale belșugului adus de Sfântul Gheorghe, boierii îl cinsteau cu mese bogate, întinse pentru mosafirii cu obraze subțiri, căci atunci se aduceau din cămări cele mai alese bucate, iar din pivniți erau scoase damigenele cu cele mai bune vinațuri.

În vechime, de multe ori la prăznuirea Sfântului Gheorghe nu se mai ținea seamă de canoanele Postului, astfel că se aduceau, mai întâi, pe masă tipsii încărcate cu castronele pline cu salate de icre de crap și știucă, ouă de gâscă și rață umplute cu ficat, șuncă și cașcavaluri scumpe, stropite cu ulei de șofrănel și miere de fagure, aluaturi presărate cu leurdă și gălbiori și alte asemenea.

Apoi, veneau de la cuptor puiul copt cu mirodenii sau claponul umplut cu tocătură și verdeață, stropit cu Madera, peștele îndesat cu legume, racii cu lămâie și usturoi și frigăruile de vită, lângă care se așezau salatele cu frunze fragede de spanac, alune prăjite și brânză de capră cu negrilică și sulemenită cu boia dulce. La urmă, se făcea risipă de lapte de pasăre, aromit cu păstăi de vanilie, în vas plutind sumedenie de bulgărași de albuș fierți în două clocote.

După o astfel de masă copioasă, boierii se dedau la vutci cu anason, cocoanele lor se răsfățau cu lichioruri dulci de fructe, iar copilașii primeau carafe cu limonadă proaspătă, în care se adăugau și două-trei frunze verzi de mentă.

Iar, mai târziu, la ceasul de tihnă, joc de stos și taclale, veneau ibricele cu mazagran, vechea băutură răcoritoare, preparată din cafea neagră foarte concentrată, în care se puneau bucăţele de gheaţă, ornată fiind cu smântână dulce bătută bine. Pentru doamne, în băutură se adăuga și o ceșcuță de lapte, de ieșea un minunat caffe-frape, ca în cafenelele de taină pariziene, călcate ades de acestea la ceas de toamnă timpurie, atunci când soții lor juruiți se învredniceau să strângă de la arendași banii pe recoltele îmbelșugate ale verii vestite încă din primăvară de ziua binecuvântată a Sfântului Gheorghe.

Tradiția spune că de Sfântul Gheorghe este bine să ai pe masă mâncare de urzici.

Mâncare de urzici cu usturoi, hrean și mămăliguță

Ai nevoie de: 3 grămezi de urzici, 1/2 ceapă, 3 căței de usturoi, 1 lingură făină, un pahar cu lapte, 1 lingură de ulei, sare & piper negru proaspăt măcinat (după gust), 1 rădăcină de hrean.

Se curăță urzicile, se spală în câteva ape și se pun la fiert într-o oală cu apă. Se lasă să dea în clocot de 2-3 ori, apoi se scot, se scurg de apă și se toacă mărunt. Între timp, se toacă ceapa, se curăță și se zdrobește usturoiul, și se călesc pentru câteva minute la foc mediu, într-o tigaie cu o lingură de ulei. Când încep să se înmoaie, se micșorează focul și se adaugă făina, amestecând până ce compoziția devine omogenă. Apoi, se toarnă laptele și se amestecă din nou la foc mediu, pentru încă 10-15 minute. Dacă vreți ca mâncarea să fie mai cremoasă, puteți adăuga puțină smântână la final.

Plăcintă cu ficat de morun

Ai nevoie de: 200 gr ficat de morun sau alt pește mare, 2 linguri ulei sau untură, 1 ardei roșu tăiat fâșii, 1 legătură de ceapă verde tocată, mărar și pătrunjel verde, 1 ceașcă de bulion, foietaj pentru pateuri, piper, sare, 1 lingură unt pentru uns tava.

Tai ficatul în cubulețe pe care le înăbuși în puțin ulei. Adaugi apoi bulionul dizolvat cu o ceașcă de apă, ardeiul bine mărunțit, ceapa și verdețurile,după care lași la fiert la foc mic până scade. Condimentezi după gust. Ungi cu unt tava. Cu jumătate din aluat acoperi baza și pereții tăvii, torni uniform compoziția și acoperi cu restul de aluat. Opțional, poți unge aluatul cu ou bătut. Dai tava în cuptorul preîncălzit timp de 40 de minute la foc potrivit.

Chifteluțe de pește și cartofi

Ai nevoie de: 250 gr pește dezosat fiert ușor, 250 gr cartofi fierți, 2 ouă, miez de pâine albă, 100 gr pesmet auriu, 2 căței usturoi, 1 legătura pătrunjel verde, sare, piper, ulei pentru prăjit.

Peștele se verifică de eventualele oscioare rămase și de pieliță, iar cartofii se pasează, apoi se face un amestec omogen din aceste ingredient de bază. În acest piureu de pește se adaugă miezul de pâine înmuiat și presat, precum și usturoi pisat, sare, piper și pătrunjel – după gust. Se amestecă foarte bine totul și apoi, cu mâna umezită, se formează chifteluțe care se trec prin pesmet și se prăjesc în ulei incins.

Poftă bună la masa de Sfântul Gheorghe!

Dan-Silviu Boerescu a.k.a. Bucătărescu

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro