Însoțit și de mama sa și de Maria Magdalena, el ar fi mâncat stând întins pe jos și luând alimentele cu mâna de pe o masă de înălțime foarte mică. Primul fel ar fi fost o salată din ierburi amare, pe bază de țelină, simbolizând viața plina de lacrimi și tristețe a seminției în perioada sclaviei în Egipt.
Felul al doilea a constat în pește – prăjit, la grătar sau la cuptor – însoțit de un sos dulce-acrișor. Este posibil să fi fost unul dintre felurile de pește pe care chiar mesenii le pescuiau în râul Iordan, dar nu este exclusă nici varianta unor pesști din Marea Galileii, cum ar fi sardinele. Sosul era preparat din ulei de măsline, miere, oțet și vin, cu nuci și curmale tăiate mărunt.
Principalul fel de mancare a fost din miel sau ied, așa cum se spune în Capitolul 12 din Cartea Exodului și de la care a pornit și tradiția consumării acestui tip de carne cu ocazia Paștelui. Gătită sub formă de friptură, carnea era pregătită cu ulei de măsline, apă, vin alb, ceapă, usturoi, măr, ouă tari, cuișoare, pătrunjel, coriandru, curcuma, sare și piper. Ca garnitură, se putea adăuga linte.
Cina s-a încheiat cu Jaroset, un fel de mâncare evocând lutul folosit la construirea caselor în epocă. Acest desert este făcut pe bază de compot de curmale, cu mere și caise uscate, nuci, amestecate cu ghimbir, scorțișoară, miere și vin dulce.
Dan-Silviu Boerescu a.k.a. Bucătărescu