Ce înseamnă, de fapt, „ieftin ca braga”?

Expresia „ieftin ca braga” pune în mod pitoresc o problemă socială, a lucrurilor ieftine și accesibile, însă savuroase în diverse sensuri. Sintagma derivă tocmai din modul simplu de preparare, dar mai ales din costul mic al ingredientelor cu ajutorul cărora este preparată băutura, această „șampanie populară”, cu bule înțepătoare și răcoritoare.

Braga este o băutură naturală 100%, înrudită cu cvasul slavilor, cu un gust dulce-acrişor, care are o reţetă de preparare foarte simplă. Se spune că băutura a fost inventată acum un mileniu de turcii nomazi din Asia Centrală, care au adus-o apoi şi în zona Europei balcanice. Până în urmă cu 40-50 de ani, băutura era extrem de populară şi în ţara noastră, dar mai ales ieftină, motiv pentru care toţi oamenii şi-o permiteau. În ciuda aspectului ei, foarte tulbure, braga nu era doar băutura săracilor, ci era preferată şi de bogaţi, pentru gustul ei unic. „Una dintre bucuriile copilăriei mele era paharul cu bragă de 40 de bani. Când economiseam mai cu spor, puteam aspira la o Eugenia, care costa 75 de bani. Dar şi atunci mă întrebam dacă nu e preferabil să fac rost de încă 5 bani ca să-mi iau două pahare cu bragă. 

Aspectul oarecum suspect al băuturii mele preferate nu mă impresiona: percepeam, fireşte, culoarea şi consistenţa ei vag noroioasă, discreta ei mireasmă de borhot, urma prăfoasă care rămânea pe fundul paharului. Dar dacă era suficient de rece şi dacă fermentase îndeajuns ca să fie acidulată, braga mi se părea perfectă. De dragul conţinutului îi acceptam şi înfăţişarea, o savuram chiar, nu fără o mică perversitate anticipativă”, descrie braga Andrei Pleşu. Şi în timpul lui Caragiale braga era foarte renumită, într-una din prozele sale, La Moşi, pomenindu-se faptul că „braga este, ca băutură, foarte răcoritoare şi igienică“, bragagiul turc din poveste fiind denumit dzanabet, „ăla cu şampanica”.

Ingredientele folosite la prepararea acestei băuturi sunt 600 grame de mei, 200 grame de orz, 200 grame de secară, 500 grame de tărâţe de grâu şi 200 grame de mălai. Cerealele se pun într-un vas cu puţină apă şi se ţin la loc călduţ, pentru a grăbi încolţirea seminţelor. După două zile, se scurge apa, iar seminţele se usucă şi se macină. Din pulberea obţinută, se prepară un aluat, iar din acesta se fac turte, care se coc în cuptor. Apoi, turtele, rupte în bucăţele mici, se pun într-un butoi, cu o capacitate de 10 litri şi peste ele se toarnă şase litri de apă fierbinte. După trei zile de fermentare, braga este gata.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro