În ceea ce mă privește, nu cred că, la chiolhanul universal, există ceva mai românesc pe masă decât șoriciul. (Substantiv defectiv de plural, vă implor să nu spuneți vreodată „șoric” – e profund incorect și chiar jignitor pentru superba suină.) Cineva a scris cândva o carte în care contesta specificitatea gastronomiei autohtone (pe principiul „stufat” sau „estouffade”?).

Avea în principiu dreptate dar ignora un element fundamental al problemei și anume șoriciul. Deși am gustat produse derivate din pielea porcului peste tot în lume (de la chips-urile olandeze cu șorici expandat la acele „chicharrones” andaluze, pe care eu le-am întâlnit inclusiv în Cuba), cred că absolutul în materie de șorici este atins doar în vatra strămoșească carpato-danubiano (și un pic pontică, deși, spre rușinea lui, Publius Ovidius Naso, mare amator de brânzeturi și vinațuri băștinașe, nu pomenește nimic despre el).

Când porcul proaspăt pârlit s-a frăgezit îndeajuns nu există nimic mai înălțător din punct de vedere gastronomic decât să-i jupoi șoriciul de pe rât și să-l molfăi cu o încântare genuină, în tovărășia sau nu a unui țoi de țuică fiartă! Nu am inventat eu piftia (numai) cu șorici, ci nevastă- mea m-a convins să elimin complet orice altă bucățică de carne din ansamblul gelatinos sărbătoresc. În schimb, mă mândresc cu faptul că, în urmă cu niște ani, am patentat fabuloasele clătite cu șorici.

Iar un prieten, de curând, după ce degustase niște pogăcele cu șorici făcute cu mâna mea, mă provoca să încep să fac la vară înghețată cu șorici! (Vorba clasicului contemporan, mai de la Chișinău, „poate, poate, apusul de soare/ e doar răsăritul văzut de la spate”.) Cum am stabilit de multă vreme că eu „nu mănânc ca să trăiesc, ci trăiesc ca să mănânc”, nu pot încheia aceste notații pofticioase decât cu savuroasa blasfemie... Nihil sine șorici!

Dan-Silviu Boerescu

(Se dedică acest text bunului meu prieten Costel P., care face față cu eroism tuturor felurilor mele de mâncare gătite cu – ați ghicit! – șorici.)

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•  

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro