Copilăria ei a fost una chinuită. „Din păcate, în mare parte din copilăria mea, de la 3 la 14 ani, mi-a lipsit tatăl. A fost luat pe sus de Securitate şi închis din motive politice. A fost eliberat după 11 ani, spunându-i-se că a fost arestat dintr-o eroare judiciară. Cea mai mare nenorocire din viaţa mea a fost lipsa tatălui meu la vârsta la care aveam cea mai mare nevoie de el. Când a venit acasă tata era iarnă, iar eu nu aveam paltonaş. Când a văzut, mi-a făcut mie hăinuţă din uniforma lui kaki de deţinut. Au fost nişte ani grei pentru mama, pentru mine şi pentru sora mea, care este mai mare cu 7 ani decât mine. Ce haine nu-i mai veneau ei, le luam eu, însă pantofii ei nu mi se potriveau, iar ca să-i pot încălţa le puneam vată la vârf. Uneori mâncam doar pâine cu magiun, iar atunci când aveam şi unt era o adevărată sărbătoare”, povestea Mirabela. Tatăl său şi-ar fi dorit să aibă un băiat şi o fată, dar Dumnezeu i-a dăruit două fete, una dintre ele având să devină peste ani o stea a muzicii uşoare româneşti: „În copilărie am făcut gimnastică sportivă, dar am renunţat. Şi bine am făcut.

Am început să cânt din şcoala generală. Pe la 10-12 ani mergeam la serile de dans de la Casa de Cultură «Turturele», unde am debutat cu muzică populară. Prima melodie pe care am cântat-o a fost «În oglindă», a Angelei Moldovan. Mai târziu, am urmat Şcoala Populară de Artă, la clasa Floricăi Orăscu, prin mâinile căreia au trecut cam toţi cei din generaţia mea. Eram mereu lăsată la coadă şi mi se spunea că eu mai am timp. Dar eu nu mai aveam răbdare. La 16-17 ani mi-am luat viaţa în mâini şi am început să cânt într-un bar din Săftica. Mă îmbrăcam în singura rochie lungă pe care o aveam, cu bascheţi în picioare, mă fardam cu mina de la creion şi îmi despleteam părul ca să par mai mare. Acolo cântam până la 9:00 seara şi mă întorceam acasă, fără să ştie nimeni ce făceam. Părinţii mei au aflat mai târziu, când le-am spus eu. Tata nu a vrut niciodată să cânt, dar l-am pus în faţa faptului împlinit”, rememorează Mirabela cu nostalgie. Dar, din nefericire, biografia ei sentimentală a fost o continuă dramă. A fost căsătorită de două ori și de fiecare dată a divorțat. „La 18 ani l-am cunoscut pe primul meu soţ, Mircea Willy Dauer. Ne-am întâlnit la o petrecere şi m-a cucerit cântându-mi «Tombe la neige». În acea noapte am ajuns la 2:00 acasă şi mi-am luat o bătaie de la tata… El era mai tradiţionalist, nu suporta să vorbească cineva urât de fetele sale, şi din acest motiv ne ţinea din scurt. Eu nu aveam voie să întârzii după ora 10:00 seara. De aceea m-am şi măritat aşa de tânără, pentru că voiam să fiu liberă, să pot face ce îmi place. Mircea era în anul doi de facultate, eu abia terminasem liceul. Eram doi nebuni. Cred că a fost cea mai frumoasă relaţie a mea, pentru că eram doi copii îndrăgostiţi. În cei cinci ani în care am fost împreună am făcut tot ce îmi doream: ne plimbam, mergeam la chefuri, eram liberă! 

Relaţia noastră s-a terminat amiabil, fără reproşuri sau alte lucruri urâte”. La a doua despărțire, și-a pierdut și unicul copil, pe Nanu, pierzând custodia în favoarea tatălui acestuia. La un moment dat, a vrut să se călugărească, însă s-a răzgândit. Deși a declarat că nu dezamăgirile ar fi împrins-o să lase muzica ușoară pentru a fi mai aproape de Dumnezeu, în centrul sufletului ei, sigur un regret care o macină ar exista: nu și-a văzut fiul de mai bine de 20 de ani. Artista a mărturisit că în tinereţe a vrut să ia calea credinţei şi să îmbrace haina de măicuţă. A fost sfătuită să se gândească bine înainte de a face o alegere atât de profundă. Evreică la origine, Mirabela Dauer a ales, totuşi, muzica şi s-a botezat, în anul 1996, în religia creştin-ortodoxă. Avea 49 de ani la acel moment. „Eu sunt evreică, după părinţii mei. Eu sunt la o vârstă, dar vine o vreme în viaţa ta când trebuie să fii îngropat. Aici, în România, eu nu mai am pe nimeni. Tu vezi aşa că prietenii mei m-ar pune într-un coşciug şi m-ar duce în Israel să mă îngroape? Eu acolo am o soră, am nepoţi, am familie. N-are cine să mă ducă acolo. Cine mă îngroapă pe mine aici? Toţi prietenii mei sunt ortodocşi. Nu doar de asta m-am ortodoxit. Eu mă duc în biserică de când mă ştiu eu. Voiam să fac semnul crucii. De mică am fost înţeleaptă şi nu am făcut lucruri rele şi nu îmi făceam cruce, dar acum pot. Îmi doream să îmi fac semnul crucii. Familia mea care este în Israel este foarte înţeleaptă. Nici sora mea, nici nepoata mea, nimeni nu s-a supărat. M-am unit cu acelaşi Dumnezeu. M-am ortodoxit“, a mai spus Mirabela Dauer, în emisiunea „Vorbeşte lumea“, de la Pro TV.

Al doilea mariaj a fost cel cu Traian Popovici, regizor TVR, de care solista s-a separat în urma scandalurilor repetate: „Am luat bătaie chiar și cu fierul de călcat, după care mi-a promis că mă omoară. A fost cel mai nefericit mariaj al meu”, a declarat cântăreața. La divorț, bărbatul a susținut că și-a surprins soția înșelându-l cu un chitarist, în timp ce se afla pe Litoral pentru un concert. El a adus și martori la proces, influențând instanța ca fiul lor, Dan Alexandru, alintat „Nanu”, pe atunci în vârstă de numai doi ani, să rămână în grija lui. „Tatăl meu a paralizat din cauza asta. El îl adora pe Nanu. Când mi-au luat copilul și a văzut ce tristă eram, atâta tristețe a adunat în el încât s-a întors cu fața la perete și a murit”, dezvăluia artista, care susține că i-a plătit pensia alimentară fiului ei până când acesta a împlinit 18 ani. Au trecut mulți ani de atunci, Nanu are acum 45 de ani, dar durerea a rămas. Mirabela Dauer a făcut aceste mărturisiri emoționante în interviul acordat Iulianei Marciuc, pentru emisiunea ”Destine ca-n filme”, difuzată cândva pe TVR2. „Am fost și voi fi toată viața mea alături de el, cu sufletul și cu gândul, dar nu vreau să agit apele”, a declarat solista. Cu câțiva ani în urmă, vedeta mărturisea că fiul ei a abandonat-o în totalitate și refuză să-i vorbească: „Nu eu sunt în posibilitatea asta, poate că el, vreodată în viaţa lui, cât oi mai fi eu pe pământul ăsta, o să îşi dea seama că el a greşit vizavi de mine şi că tot ce a fost în viaţa lui, a fost o minciună. E făcut din mine, din sufletul meu, este un om deştept”. Copilul de suflet al Mirabelei este solistul și compozitorul Raoul, care i-a scris mai multe melodii. Mirabela a încercat să-și refacă viața de mai multe ori. S-a iubit şi cu Sandu Andriuţă, un ardelean cu zece ani mai tânăr, de care însă s-a despărţit în urmă cu un deceniu. 

O vreme a fost atrasă şi de un bărbat din SUA, a cărui identitate nu a vrut să o dezvăluie. Rămasă singură, Mirabela a făcut o declaraţie dulce-amară: „Eu sunt o fire mămoasă, cocoloaşă aşa. Pe toţi iubiţii mei pe care i-am avut i-am cocolit, i-am alintat şi cred că a fost prea mult şi s-au sufocat. Nu insist, dacă nu mă suni, nu deranjez. I-am sufocat prin bunătatea mea“.