Se discută mult despre cine este cea mai frumoasă exponentă a cântecului popular românesc. S-au adus în discuție aproape 40 de nume, cel mai insistent fiind pomenite Maria Cornescu („Cosânzeana”), Maria Dragomiroiu („femeia cu părul lung de 1 metru”), Maria Pietraru („frumusețea uitată”), dar și vedete mai noi, precum Olguța Berbec. Însă, foarte mulți sunt de părere că acest titlu simbolic (și, evident, subiectiv!) l-ar merita Matilda Pascal-Cojocărița, care a fost și câștigătoarea singurului concurs de Miss din perioada de dinainte de 1989, admirată de însuși conducătorul țării de atunci și, de aceea, persecutată de temuta soție a acestuia...

Matilda Pascal Cojocărița (4 octombrie 1958, Negrești, județul Vaslui) este o cântăreață de muzică populară din zona Moldovei, care s-a născut într-o familie de oameni simpli, care aveau deja trei copii. A copilărit în orașul natal până la 17 ani. Studiile liceale le-a absolvit la Liceul „Emil Racoviță” din Iași, la seral, iar cele superioare la Facultatea de Muzică, în cadrul Universitații „Spiru Haret”, ulterior obținând și masteratul în folclor.

Într-un interviu cu Corina Pavel pentru Formula As, artista își rememora copilăria și adolescența: „Parintii mei ne-au iubit pe noi, copiii - patru la numar -, dar nu ne-au rasfatat: ne sarutau doar cand dormeam si ne-au invatat de mici ce inseamna munca. Erau saraci, le era foarte greu, iar pe mine, ultima dintre frati, mama n-a vrut sa ma faca, dar poate tocmai de asta am fost norocoasa. Acum, parintii mei sunt batrani, doua bijuterii de intelepciune si frumusete. Au trecut de nunta de aur, iar casnicia lor a fost mereu un exemplu pentru mine. Amandoi cantau foarte frumos cand erau in puteri, mama mai canta si acum, iar bunicul meu de pe tata, de la Husi, de pe malul Prutului, fusese un rapsod cunoscut in zona. Dar pentru ca mama avea mereu treaba, tata a fost cel care ne-a leganat si ne-a cantat. Cand am inceput sa umblam, ne purta picioarele, adica ne sprijinea talpile pe picioarele lui si dansam asa, prin casa, valsuri, tangouri, sarbe si hore. Asta e una din primele mele amintiri, dintre cele mai luminoase, ale copilariei. Tata facuse armata in Banat si venise de acolo cu cateva cantece foarte frumoase. De la el am invatat primul cantec, o doina banateana, "Munte, munte, brad frumos". Si de la bunicul de pe tata am mai invatat cateva doine si balade. Imi pare rau ca n-am adunat mai multe de la el, pana sa se stinga, cand eu aveam 14 ani. Cu mintea mea scurta de atunci, nu m-am gandit ca n-o sa mai gasesc nicaieri acele cantece, intr-o limba moldoveneasca arhaica absolut superba. Lui ii seman. Bunicul era un om cat muntele, inalt si frumos, iar bunica era maruntica, maruntica, dar tare se iubeau ei. Am fost un copil "zblehuiet", fara stare, eram baietoasa, jucam fotbal, nu prea-mi placeau papusile. La 17 ani am plecat de acasa si am terminat la Iasi liceul de chimie - aveam bursa si ma descurcam cu jumatate din ea, iar jumatate o trimiteam acasa. Am fost angajata la Combinatul de fire si fibre sintetice si acolo m-am inscris la echipa de handbal feminin, dar si la ansamblul combinatului, unde am facut de toate: si muzica populara, si usoara, si dansuri populare, si dansuri tematice, si brigada artistica, stiti cum era pe-atunci...”.

După absolvirea liceului s-a angajat la Combinatul de fire și fibre sintetice din Iași, unde s-a înscris în ansamblul combinatului. Acolo, a cântat muzică populară și ușoară și a participat și la dansuri populare. În 1979 a câștigat echivalentul de atunci al titlului „Miss România" din zilele noastre, și anume locul 1 la primul concurs de frumusețe din România, organizat sub deviza „Muncă, Tinerețe, Frumusețe", concurs ce a avut loc la Costinești. Astăzi, când la concursurile de frumusețe rochiile purtate de concurente costă mii de euro pare incredibil că o tânără a câștigat un concurs de Miss, în 1979, cu o rochie în valoare de doar 101 lei (în anii 1980, salariul mediu era 2827 de lei)! „Niciodata nu am avut vreun avantaj dupa titlul de Miss Romania, asa cum au fetele care castiga acest concurs in ziua de astazi. Eu am primit o diploma si o vaza de semi-cristal, care s-a si spart a doua zi, cand m-au chemat la filmare, in "Amfiteatrul" din Costinesti. "Avantajele" mele, in epoca, au constat in aceea ca mi-a revenit cinstea de a-l servi cu paine si sare pe "geniul din Carpati", cand venea in vizite de lucru la Iasi (lumea ma stia de la televizor, ca "fata cu painea si sarea"). Iar in uzina unde lucram, in holul mare, era o fotografie a mea, imbracata in echipament de lucru, marita cat un poster, sub care scria ca sunt un exemplu pentru tineret....”

Talentul l-a moştenit din familie. Deși le plăcea și lor să cânte, părinții artistei nu au făcut o profesie din pasiunea pentru muzică. În schimb, bunicul din partea tatălui artistei a fost un rapsod cunoscut în Huşi. Matilda Pascal Cojocărița şi-a început cariera la 12 ani. Iar în 1978 primea Premiul special al juriului în cadrul primului concurs la care a participat, Festivalul „Maria Tănase', organizat la Craiova. Șapte ani mai târziu, câştiga trofeul „Floarea din grădină”.

S-a căsătorit pentru prima oară în 1980, căsătorie în urma căreia s-a născut primul ei copil, un băiat, Alin, dar acest mariaj nu a funcționat.„Eu tot n-am crezut ca sunt frumoasa, n-am constientizat lucrul acesta, pana dupa 30 de ani. Pentru ca primul meu barbat (m-am maritat la un an dupa ce am fost aleasa Miss Romania) imi spunea mereu ca lumea zice ca arat bine, doar ca sa profite de mine, dar ca de fapt nu e asa. Ca e mai bine sa plec capul si sa tac, ca oricum, nu am nimic interesant de spus. Era foarte orgolios, niciodata nu mi-a spus ca e mandru de mine, niciodata nu m-a incurajat in cariera mea. Stia el bine ca daca ma face sa-mi pierd increderea in mine voi fi legata de el cu lanturi, pe vecie. Doamne, ce tanara si frumoasa eram atunci, dar ce naiva!”  După o perioadă de timp pleacă, împreună cu copilul în vârstă de numai cinci ani, la Bistrița, la violonistul Ștefan Cigu, cu care se cunoștea din diversele concerte avute în țară. După ceva timp, cei doi își unesc destinele și formează una din cele mai frumoase și stabile perechi din lumea muzicii populare. Cei doi s-au stabilit în Bistrița, alături de cei 3 copii ai lor (Alin Pascal, băiatul Matildei din prima căsătorie și un băiat și o fată ai lui Ștefan dintr-o căsătorie anterioară Horațiu Cigu și Lavinia Cigu). Cei trei copii ai familiei au urmat tot cariere muzicale.

„Cu adevarat am crezut ca sunt frumoasa si am fost fericita pentru asta, cand am sunat la usa lui Fane / Ștefan Cigu/, cu o valiza si un copil de cinci ani de mana. Fugisem de acasa, de la Iasi la Bistrita, pentru un barbat care crestea singur doi copii - un baiat si o fata. Care atunci cand imi vorbea (ne intalneam la diferite concerte, in tara), bland, si cu o unda de admiratie, ma facea sa simt ca sunt puternica, frumoasa si talentata. Cand el mi-a deschis usa, am stiut ca, in sfarsit, frumusetea mea n-o sa-mi mai aduca necazuri. Nici nu stiu cum au trecut anii! Fostul meu sot a devenit un bun prieten si un apropiat al casei noastre, vine la noi sa-si vada baiatul si poate sa stea cat vrea. Acum nu mai avem nici un motiv sa ne uram, ci, dimpotriva, eu il respect pentru ca mi-a daruit un copil. In cele din urma, a recunoscut si el ca noi doi, eu si Fane, suntem perfect compatibili si trebuia sa fim impreuna de la inceput. Ei, dar viata te ocoleste, de multe ori, pana te aduce acolo unde trebuie...”

De-a lungul timpului, au tot apărut zvonuri legate de relația dintre Matilda Pascal Cojocărița și Nicolae Ceaușescu. S-a speculat că aceștia ar fi avut o idilă, după ce dictatorul a făcut un gest ieșit din comun și i-a sărutat mâna în public. Acel moment ar fi înfuriat-o teribil pe Elena Ceaușescu. Se zvonea chiar că „Tovarășul” ar fi spus despre ea că este „o comoară națională cu voce de privighetoare". Ulterior, soția acestuia a decis ca artista de muzică populară să fie interzisă la petrecerile la care lua parte cuplul prezidențial. Conform unui apropiat al Matildei Pascal Cojocărița, citat de presă,crizele Elenei au durat zile întregi, ba chiar începuse să o urască pe artistă. Asta deși niciodată nu s-a dovedit că aceasta ar fi avut cu adevărat o idilă cu dictatorul. Este foarte posibil ca Nicolae Ceaușescu să fi făcut o pasiune pentru Matilda Pascal Cojocărița, însă artista refuză să vorbească despre acest zvon care s-a perpetuat de-a lungul timpului.

Dimpotrivă: „Nu este adevarat! Nu se punea problema sa fi facut Nicolae Ceausescu față de mine vreun gest in public. Lui ii placea muzica, stia toate versurile melodiilor si le canta odata cu mine la evenimentele la care eram invitata. Sincer, imi era mai mult teama sa nu gresesc vreo strofa, caci el era un cunoscator si atunci ar fi fost foarte grav ca artist. Te-ai fi discreditat sau poate nu ai mai fi putut urca pe scena niciodata. In privinta Elenei Ceausescu, cred ca am fost si in gratiile ei. Probabil, avea rautatile sale, dar nu si le-a manisfestat niciodata fata de mine. Statea mereu in primul rand, langa presedinte si ingana si ea cateva cuvinte din piese. Atat! In rest, era foarte civilizata. El, probabil, mi-o fi facut un compliment, dar profesional”, a declarat Matilda Pascal Cojocarita pentru stirilekanald.ro.

„Am cantat la multe receptii private si era foarte dificil! Trei zile stateam in carantina, undeva izolata! Veneau oameni de la partid si imi luau analizele, ma cautau in gura, ca nu cumva sa am Doamne fereste, vreo problema medicala. Nu aveam voie sa fiu racita sau sa am boli infectioase de alt gen, fiindca se presupunea ca le transmit Ceausestilor! Era o strictete incredibila in privinta sanatatii. Asa erau vremurile…toti artistii care eram invitati la cantari am trecut prin asta. Insa, daca te placeau, era foarte bine, erai apreciat”, a conchis artista.

...Astăzi, marea frumusețe de altădată este o bunicuță fericită, de 64 de ani, care are deja cinci nepoți. Celebra artistă are trei nepoți din partea fiului ei și doi de la Horațiu Cigu, fiul soțului ei, Ștefan Cigu. „Am devenit bunică pentru a cincea oară. Acum, sunt de patru ori bunică băieți, de patru prinți, dar sunt și bunica unei prințese. Nepoțelul care a venit acum pe lume se numește Aron Nicholas”, a declarat Matilda Pascal-Cojocărița, pentru viva.ro.

Artista a povestit în cadrul unui interviu faptul că, nepoții săi au fost extrem de încântați în momenentul în care au aflat că vor mai avea un frațior. „Doamne, cât de fericiți au fost amândoi, Adam și Tudor. Au dat petrecere când au aflat ce este, iar nepoții mei au sărit efectiv, în sus de bucurie. Timp de cinci minute au sărit în sus fericiți și strigau de bucurie: ‘E băiat, e băiat’. Ei și-au dorit mult ca bebelușul care a venit pe lume să fie tot băiețel. A fost după sufletul și preferința lor”, a declarat Matilda Pascal-Cojocărița. Alin Pascal se declară un bărbat fericit! Artistul a mărturisit că a avut dificultăți în alegerea unui nume pentru băiețelul său, însă în cele din urmă s-au decis pentru Aron-Nicholas. Alin și partenera sa au făcut o listă cu 30 de nume, iar acesta li s-a părut cel mai potrivit. „Am devenit iar tătic în urmă cu o săptămână! Este al treilea băiețel, îl cheamă Aron Nicholas Cojocărița. Ne-am chinuit toată sarcina să-i alegem un nume. Abia acum, pe ultima sută de metri, ne-am decis la nume. Ne întreba toată lumea cum îl cheamă pe copil. Și noi nu știam!”...

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro