Superba Melek Amet a făcut parte din generația de aur a manechinelor lansate de Zina Dumitrescu la Casa de Modă „Venus”, alături de Crinuța Popescu, Eugenia Enciu, Daniela Androne, Eugenia Ștefan (Janine), Dana Săvuică sau Romanița Iovan.  Melek Amet (4 octombrie 1960, București –  22 mai 2008, București) a fost primul manechin de etnie tătară din România și unul din cele mai bine cotate fotomodele ale anilor 1970-1980. „Ea a depășit stereotipurile înțelegerii culturale și barierele acceptării sociale, devenind simbolul unor noi tendințe socioculturale.”

Melek, în limba tătară crimeeană înseamnând „Îngerul”, a fost fiica lui Ğemal Seyidğan Amet și a soției sale Ğewerkan. Tatăl ei era un prosper comerciant din Medgidia care și-a investit profitul în proprietăți imobiliare, devenind cunoscut printre posesorii de pământ din județul Constanța. Avea case atât în Constanța cât și la Istanbul, iar pământul pe care-l deținea la malul mării se întindea pe 100 de hectare. Însă, după 1948 i-au fost confiscate proprietățile și el a fost condamnat la muncă forțată în lagărele de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. După eliberare s-a îndrăgostit de Ğewerkan din Alakapî, o frumoasă învățătoare cu douăzeci de ani mai tânără. S-au căsătorit și, dorind să se salveze din hărțuirea continuă a autoritățile din Dobrogea, s-au stabilit la București, unde pe 4 octombrie 1960 s-a născut unicul lor copil, Melek.

Amet Gemal s-a născut în Medgidia. Toată averea şi-a făcut-o din comerţ. Avea mai multe prăvălii. Încet - încet a cumpărat teren după teren şi casă după casă, reuşind să stângă o adevărată avere. Soţia sa abia dacă mai ştia numărul acestora: opt hectare pe malul Lacului Siutghiol, 50 în zona Palazu Mare, 1/5 din casa de pe strada Cuza Vodă, nr. 100, 1/5 din construcţia şi terenul situat pe strada Ştefan cel Mare nr. 119, 4,5 hectare din terenul intravilan situat în zona Campusului Universitar. În baza unor documente eliberate de Arhivele Statului s-au făcut mai multe cereri de revendicare a caselor şi terenurilor şi s-au introdus acţiuni în instanţă. În anii `40, toată averea i-a fost confiscată de noile autorități. În anul 1958 s-a îndrăgostit de frumoasa învăţătoare Gevercan. „Ne-am cunoscut la şcoală, eu eram învăţătoare", povestea mama lui Melek, care s-a născut la Poarta Albă. „El a venit la şcoală împreună cu un inspector. I-a plăcut de mine. Eu nu ştiam ce avere are”... însă s-a îndrăgostit nebuneşte de cel care avea să-i fie soţ până la sfârşitul vieţii sale. Deşi era mai mare cu 20 de ani decât ea, s-au respectat şi s-au iubit foarte mult. La câţiva ani după căsătoria lor a venit pe lume Melek, cea care avea să devină cel mai cunoscut manechin al anilor `80, conform unui articol din 2012 apărut în Ziua de Constanța.

Melek Amet a fost căsătorită cu Mircea Trofin, fiul fostului politician comunist Virgil Trofin. A avut o altă relație cu Sergiu Mocanu, fost administrator al Partidului Democrat. Mircea Trofin a fost cel care a prezentat-o doamnei Zina Dumitrescu de la Casa de modă Venus unde s-a lansat în cariera de modeling. Atunci cand a hotarat ca va fi model, desi dogmele comunității din care provenea erau foarte stricte, parintii nu s-au opus. Prima dragoste a lui Melek Amet a fost cea de la terminarea liceului. Avea 19 ani, cand, fiind in vacanta la mare, cu parintii, l-a intalnit pe Mircea Trofin, fiul ministrului Virgil Trofin. Parintii lui Melek nu au fost impresionati de familia nomenclaturista, iar la scurt timp au simtit ca, desi Melek, musulmana fiind, a avut curaj sa iubeasca un crestin, casnicia lor se stingea. Cei doi s-au despartit dupa numai doi ani. A urmat o iubire navalnica pentru un musulman, apoi o casatorie cu un barbat pe care-l stia de o viata, fiind colegi inca din scoala, din clasa a patra. Melek Amet obisnuia sa spuna ca a avut doua casnicii minunate si ca toate relatiile in care a impins-o inima au fost minunate., după cum scria, în 2013, Eveline Păuna în revista Tango - Marea Dragoste.

Melek întruchipa eleganța perfectă și, prin trăsăturile sale deosebite, exotice, a devenit rapid vedeta podiumurilor de modă din acea vreme. A pozat pentru toate revistele importante din România, mai ales pentru revista Modern. Împreună cu Ilinca Vlad, Eugenia Enciu, Rodica Protasievici, Romanița Iovan, Eugenia Ștefan (Janine), Bianca Brad, Dana Săvuică și Cătălin Botezatu, a făcut parte din generația de aur a manechinelor din România. A participat la turnee alături de Stela Popescu, Alexandru Arșinel și Romica Puceanu. A prezentat colecții exclusiviste pentru Comitetul Central al PCR, ambasadele și membrii corpului diplomatic din București fiind cunoscută pentru relațiile sale printre celebritățile epocii. Era elegantă și adora pălăriile.. Mulți o consideră cel mai popular model din perioada de dinainte de 1990.

După decada de mare succes dintre anii 1981 și 1992 a lucrat în transportul internațional, a vândut băuturi soft, automobile, ciocolată și vestimentație. Însă din modeling nu s-a retras niciodată. Prezentarea de moda "30 Plus", care a avut loc in 2005, a fost dedicata "generatiei de aur" a manechinelor din Romania anilor '80-'90. Zina Dumitrescu a strans pe aceeasi scena mai multe nume ale modei romanesti: Romanita Iovan, Bianca Brad, Catalin Botezatu. Unele dintre ele nu mai profesau modelling-ul, dar "Melek a reusit sa slabeasca opt kilograme in zece zile pentru aceasta prezentare", spunea Adriana Capiteanu, care a lucrat cu Melek la Venus. În ultimii ani ai vieții, Melek a condus propria agenție - Blu Models și a devenit o cunoscută prezentatoare de showuri televizate. Melek a pierdut lupta cu boala pe 22 mai 2008 și se odihnește la Cimitirul Ghencea Musulman din București.

„„Cea mai mare dorinta a ei a fost ca Neni, asa cum ii spunea mamei sale, sa poata sa recupereze pamantul lui Babai (tatal sau), de la Constanta, si sa ridice acolo un spital care sa-i poarte numele. Desi Babai – Gemal Amet a revendicat proprietatile in anul 1990, obtinand acte pentru 75 din cele 100 de hectare, familia Amet nu a primit niciodata pamantul inapoi”, scria Eveline Păuna.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro