Mai exact, s-a adoptat interzicerea oricărei sortări până la liceu, păstrând copiii supradotați în aceleași săli de clasă ca și colegii lor mai puțin înclinați matematic până la cel puțin clasa nouă.
În România, raportul OECD despre curriculum, arată care sunt plusurile și minusurile formelor recente de curriculum: curriculum digital, personalizat, interdisciplinar, flexibil. Raportul pleacă tot de la ideea că aceste concepte curriculare trebuie aplicate astfel încât niciun elev să nu rămână în urmă. Ele sunt aplicate și de țări care pun accent pe egalitate (tratament egal pentru toți copiii), și de cele interesate de echitate (ajutor suplimentar pentru elevii dezavantajați), și de cele unde incluziunea e o prioritate.
În practică însă, nu se crează discriminearea copiilor cu înclinații speciale pentru anumite materii, care sunt obligați de sistem să se plafoneze?
OECD propune o combinare a acestor sisteme curriculum digital, personalizat, interdisciplinar, flexibil. AICI puteți consulta toate concluziile raportului.
În privința copiilor supradotați sau cu înclinații și talente speciale, sistemul actual nu oferă sprijin concret. Aceștia se adaptează greu standardelor generale actuale și nu beneficiază de perspective care să răspundă nevoilor lor educative.
În numele echității, tendința generală nu este de a-i ajuta sau stimula, cu de a-i plafona, pentru a ,,ține pasul" cu elevii mai ,,slabi".
Citește și: