În sezonul rece, stăm la București, dar vara ne mutăm la țară și ne ocupăm cum se cuvine de cățeii noștri, însă iarna îi vedem doar în weekend. Când ne văd, sar efectiv pe noi, ne îmbrățișează, ne pupă...
Pe vremuri, ne-am mutat dintr-un apartament în altul în același cartier, cam la cinci minute de mers pe jos. Unul dintre cățeii pe care-i băgam noaptea clandestin în casă a vrut să ne urmeze și, în primul weekend (unul ploios-mocirlos de decembrie, când nu am ieșit deloc din apartamentul nou), ne-a așteptat de vineri după-amiaza până luni dimineața în spatele blocului...
Poate aceasta este unica iubire adevărată ...dar să ne ne audă Mitz, pisica noastră, care, noapte de noapte, doarme cu capul pe perna mea.
(Am găsit pe internet această compilație emoționantă de filmulețe în care cățeii își întâmpină - cum numai ei știu! - stăpânii după despărțiri de lungă durată. Dacă ai o inimă, sigur vei vibra!)
Galerie foto:
Galerie foto:
Dan-Silviu Boerescu