La 25 octombrie 2011, Regele Mihai a inaugurat Muzeul Regal al Automobilului la Săvârșin. Era încununarea simbolică a unei pasiuni de o viață, care debutase la vârsta de șase ani. „Atunci când puteam, în după-amiezile libere, ieşeam să fac plimbări cu maşina. Am fost întotdeauna pasionat de automobile.
 
Aproape că s-ar putea spune că m-am născut cu mâinile pe volan. Căci am început să conduc în 1927, la vârsta de şase ani! La început în parcul închis, apoi pe câmp, prin micile sate sau pe plajă, când eram cu mama la mare. Eram aşezat pe genunchii şoferului pentru că nu puteam ajunge la pedale, dar făceam schimbările de viteză şi mânuiam singur volanul. Prima mea maşină a fost un automobil Morris englezesc, pe care mi-l oferise unchiul meu, Prinţul Nicolae. Pe urmă, tatăl meu mi-a cedat Fordul său, pe care îl conduceam singur peste tot. De fapt, nu eram chiar singur, întrucât mă urma o maşină de siguranţă. Pentru că eram supravegheat foarte îndeaproape. Tatăl meu voia să ştie ce făceam, unde mă duceam, cu ce viteză circulam. El nu aprecia pasiunea mea pentru automobile. Prefera, categoric, să mă vadă vânând”, povestea Regele Mihai într-o carte de convorbiri cu Philippe Viguié Desplaces din anul 1995.

În cartea Mașinile Regelui, Principele Radu a vorbit despre pasiunea Regelui Mihai pentru viteză. Principele a povestit că, în anul 2011, regele a condus cu 200 de kilometri pe oră, pe teritoriul Ungariei, pentru a ajunge la o întâlnire foarte importantă.

Rezumată în cifre pasiunea Regelui Mihai înseamnă 38 de automobile, care au mers în total două milioane de kilometri, şi, dintre care, preferata era un Jaguar SS100.

„Legătura dintre Rege şi maşini este unul dintre cele mai spectaculoase aspecte din biografia Majestăţii Sale. Peste opt decenii de performanţă la volan, de fidelitate şi admiraţie faţă de motoare, de extraordinară dexteritate în domeniul tehnologiei auto. Astăzi, după optzeci şi cinci de ani de condus, Regele se urcă la volan cu aceeaşi siguranţă discretă, cu o plăcere sfioasă, cu o robusteţe uşor de remarcat. Tratează maşina cu respect, cu atenţie, are un anume fel profund de a «simţi» motorul, pe care îl ascultă cu sufletul şi cu mintea. Automobilul pe care îl conduce, ca şi traficul auto şi celelalte maşini de pe şosea, sunt tratate de Rege tot atât de frumos şi de respectuos pe cât sunt trataţi oamenii pe care îi întâlneşte zi de zi.”

Mașinile pasionatului automobilist regal au devenit în timp prețioase obiecte de colecție, „vânate” de cunoscători. Astfel, un BMW care a aparţinut Regelui Mihai I a fost vândut cu 20.000 de euro în cadrul primei Licitaţii de Maşini de Colecţie din România, organizată în luna august 2012 de Artmark. Modelul BMW 760Li a fost limuzina oficială cu care Regele Mihai I a făcut mai multe călătorii în ţară şi în străinătate. Maşina se afla în stare excelentă şi putea atinge viteza de 250 km/h, având un motor V12 de 5972 cmc şi 439 CP. În plus, avea toate sistemele de siguranţă şi confort, inclusiv sistem de navigaţie, televizor, frigider.

Dar mașina preferată a Regelui Mihai are o poveste pe care puțini o cunosc. Este vorba despre un model rar pe care Majestatea Sa l-a primit cadou pe când avea doar 16 ani. Fabricat în doar 116 exemplare, automobilul SS Jaguar 100 a ajuns să fie vândut în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, însă Regele Mihai a reușit să-și reîntânească vechea dragoste după 47 de ani. Regele Mihai a fost cunoscut ca un automobilist, mecanic și pilot profesionist. Mașinile i-au plăcut foarte mult încă din copilărie.„Cred că m-am născut cu volanul în mână”, povestea zâmbind Regele Mihai. La vârsta de doar opt ani, Mihai a primit cadou de la unchiul său, Principele Nicolae, primul autoturism – o mașină electrică englezească, marca Morris 1927, supranumită „Gândacul Roșu”. Apoi a continuat cu Rolls-Royce-ul Regelui Ferdinand, cu un elegant Hispano-Suiza şi alte câteva automobile ale Casei Regale.

Două dintre preferatele sale au fost un Mercedes Benz 540K şi un Jaguar SS 100 Supersport. Regele schimba maşinile după doi-trei ani de folosinţă, iar în perioada în care s-a aflat în exil, a păstrat toate aceste maşini în colecţia personală. Regele Mihai deţinea maşini de epocă produse de mărci precum Ford, Jaguar, Delahaye, Bentley, Lincoln, Buick, Mercedes, Cadillac, Opel, Volvo, Lancia, Alfa Romeo sau Jeep.

Favorita sa indiscutabilă, Jaguar SS 100, este o mașină sport cu două locuri produsă în Marea Britanie, la Coventry, în serie mică, în perioada 1936-1941. Doar 49 astfel de mașini au fost exportate în lumea largă, numai pentru clienți speciali. Atât de mare este acum interesul colecționarilor pentru vehicolul superelegant încât mai multe companii au produs, în timp, replici ale acestui Jaguar, dar, în total, nu mai mult de 400. Starul tv american Jay Leno, de pildă, deține în faimoasa lui colecție o replică.

Mercedes Benz 540K a fost produsă cam în aceeași perioadă (1935-1940) la Sindelfingen, în Germania, designer fiind celebrul Friedrich Geiger. Producătorul permitea clienților să-și customizeze în mare măsură mașinile, unul dintre beneficiari fiind Jack L. Warner de la studiourile americane de film Warner Brothers. Era produsă în trei variante: cabriolet cu două locuri, coupe cu patru locuri și limuzină cu șapte locuri. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, după asasinarea lui Heydrich la Praga, au fost produse și versiuni blindate pentru vârfurile ierarhiei naziste. Adolf Hitler i-a făcut cadou o astfel de mașină dictatorului croat Ante Pavelici, limuzina securizată fiind folosită după Război de Iosip Broz Tito.

Pe lângă mașinile din colecția personală, unele dintre ele expuse acum la Săvârșin, Regele Mihai a pilotat multe alte automobile, în jur de 100 după unele surse. Toate permisele de conducere ale ultimului nostru Rege sunt păstrate impecabil și cifrele din acestea însumează peste două milioane de kilometri. Monarhul încă mai conducea de plăcere și la peste 90 de ani, când primise un BMW seria 7 de la Automobile Bavaria în 2012. Regele Mihai I al Romaniei a primit de la Automobile Bavaria Group, furnizorul de automobile al Casei Regale din 2009 încoace, o limuzină BMW Seria 7 cu motor de 3 litri turbo diesel, care consuma în medie 6,8 litri de motorină/100 km. Această mașină înlocuia limuzina BMW Seria 7 cu ampatament mărit și motor de 6 litri, V12, pe benzină, pe care Casa Regală o folosise până atunci. În trecut, Regele Mihai I al României mai condusese și un BMW X5.

Maşina preferată a Regelui Mihai a rămas, însă, acel Jaguar SS 100 albastru. Automobilul Jaguar a fost comandat special pentru Regele Mihai în 1937. Maşina a fost vândută pentru prima oară şapte ani mai târziu și de atunci și-a schimbat proprietarul tot mai des. Acum, mașina s-ar afla în Olanda și valorează peste 1 milion de dolari.

În 2017, patru vehicule din Al Doilea Război Mondial care aparțineau Regelui au fost repatriate. Maşinile militare sunt fabricate între anii 1941 și 1944 și au fost folosite în Război. Șapte decenii acestea au stat în garaje din Anglia și Elveția. Este vorba despre patru Jeepuri: Jeep Ford GPW, Jeep Willys, Jeep Ford GP și un Jeep Bantam BRC 40. 

Alături de maşinile de război, la Săvârşin poate fi vizitat Atelierul Auto al Regelui Mihai. Dintre cele patru Jeep-uri, doar unul (Jeep Ford GPW) a intrat în posesia Majestății Sale în timpul Războiului, fiind primit în dar de la Armata Statelor Unite ale Americii la Palatul Elisabeta, la sfârșitul anului 1944.

„Al doilea Jeep istoric este un vehicul militar Willys și a fost construit în anul 1944. Este celebrul Jeep al generalului Patton, care l-a oferit la sfârșitul războiului Marelui Duce de Luxemburg. Acesta l-a oferit în anul 1969 verișoarei lui, Regina Ana, soția Regelui Mihai. Jeep-ul Ford GP și Jeep-ul Bantam BRC 40 sunt două mașini fabricate în anul 1941 și au fost cumpărate, într-o stare avansată de degradare, de către Majestatea Sa, din Statele Unite ale Americii, în anul 1977. Zece ani mai târziu, ambele erau în perfectă stare de funcționare”, scrie pagina web a Familiei Regale.

În afara celor patru Jeep-uri aduse la Săvârşin, Regele Mihai a recondiționat integral încă trei Jeep-uri, de-a lungul deceniilor în care s-a aflat în exil. Acestea au fost înstrăinate, iar alte două erau în curs de recondiționare.

O poveste aparte are jeepul militar primit de Regele Mihai de la un șef al Central Intelligence Agency (CIA) a Statelor Unite. Frank Wisner, unul dintre pionierii CIA şi un mit al spionajului american, a stat în România din august 1944 şi până în ianuarie 1945, ca şef al staţiei OSS (Serviciul de spionaj din SUA) din ţara noastră.

Frank Wisner a avut o relaţie apropiată cu Regele Mihai şi cu Familia Regală. Născut în 1909, Frank Wisner a fost un avocat de succes pe Wall Street înainte de a intra în CIA în 1941. Înainte de a veni la Bucureşti, Frank Wisner lucrase pentru staţiile OSS din Cairo şi Istanbul. Sosirea sa la Bucureşti a venit într-un context foarte special, la doar câteva zile după ce, la 23 august 1944, România întorsese armele împotriva Germaniei naziste.

Prima misiune a lui Frank Wisner în România a fost aceea de a organiza evacuarea prizonierilor de război americani din Bucureşti înainte de sosirea sovieticilor. După aceea, Frank Wisner a intrat în contact cu Serviciul Secret de Informaţii (SSI) de la Bucureşti care a pus la dispoziţia americanilor toate dosarele referitoare la Uniunea Sovietică.

Carismatic şi foarte inteligent, Frank Wisner a reuşit repede să intre în contact cu lumea bună şi cu politicienii de vârf din Bucureşti. Şi mai mult decât atât, Frank Wisner a reuşit să se împrietenească cu tânărul Rege Mihai şi cu Familia Regală, fiind invitat de mai multe ori la Castelul Peleş. Despre relaţia dintre Regele Mihai şi Frank Wisner a scris şi jurnalistul american Tim Weiner (laureat al Premiului Pulitzer) în cartea sa CIA. O istorie secretă.

„Wisner considera, pe bună dreptate, deosebit de important faptul că stabilise o cale de comunicare directă cu Regele Mihai. La început, i s-a părut distant, dar şi-a dat seama că, asemenea prietenilor săi englezi, fără a fi exuberant sau familiar, suveranul relaţiona într-un mod calm, neostentativ şi onest. O singură dată a lăsat Regele Mihai la o parte orice rezervă şi l-a îmbrăţişat când a înţeles că jeepul militar din care coborâse Wisner erau un cadou pentru el.”

Și tatăl lui Mihai, Carol al II-lea a avut o mare pasiune pentru mașini, dar prefera vehicolele de lux, nu pe cele sport sau militare (de pildă, Jeep-urile) ca fiul său. Deloc întâmplător, pe lângă alte limuzine impozante, Carol a avut în proprietate și un Rolls Royce. Există însă și un model de mașină pe care acesta și l-a dorit cu ardoare, dar, în fapt, nu a ajuns să-l posede niciodată. În anul 1928, Bugatti avea să scoată pe piață un exemplar denumit „La Royale”. Mașina era un adevărat colos pe patru roți. Motorul avea 1,4 metri lungime și 8 cilindri în linie. Ampatamentul mașinii măsura 4,57 de metri și greutatea automobilului era de 3 tone. Automobilul avea direcția și frânele servo-asistate și putea atinge viteza maximă de 200 de kilometri pe oră. Întrucât s-a dovedit un real succes, Bugatti “La Royale” avea să fie creată la început doar în șapte exemplare. „Șase dintre acestea le voi vinde celor ce pot plăti greutatea lui în aur”, se lăuda italianul Ettore Bugatti.

Între 1928 si 1932 au fost produse 6 exemplare care au fost vândute nu regilor, cum le era destinatia initială, ci oamenilor de afaceri bogați ai acelor vremuri. Unul dintre bărbații care și-au dorit un exemplar Bugatti Type 41 Royale a fost Regele Carol al II-lea al României. Acesta a comandat mașina câțiva ani mai târziu, dar nu a mai primit-o din pricina faptului că în anul 1939 a început Al Doilea Război Mondial…

(Alte detalii în volumul Pasiunile, plăcerile și hobby-urile celor mai cunoscuți membri ai dinastiei române din colecția „Regală”, editată de Integral.) 



Dan-Silviu Boerescu


Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro