„Iubirea plăteşte totul, răscumpără totul. Iubirea este o comoară fără preţ, cu care poţi dobândi o lume întreagă, care-ţi îngăduie să răcumperi nu numai păcatele tale, dar şi pe ale altora.” F.M. Dostoievski- Fraţii Karamazov
E dimineaţă... O dimineată cenuşie, ca şi peisajul din jur, cu cerul greu, prăbuşit pe pământ, sub povara de nori. Din depărtare, pare un munte pitic, îmbrăcat în cartoane, resturi alimentare şi cutii goale, aruncate pretutindeni, într-o dezordine infinită. Pe măsură ce te apropii, simţi că decorul capătă şi miros, un...
Aproape de miezul nopții, am prins, de la gara Saint-Lazare, ultimul metrou către cartierul meu. Ce noroc! Nici dacă-l pierdeam n-ar fi fost rău. A străbate cu pasul una dintre cele mai populate străzi pariziene, plină de viaţă la orice oră, este o bucurie, nu un blestem. Am coborât la staţia cea mai apropiată de clădirea în care locuiesc. Îmbrăcată prea subţire pentru temperatura scăzută ce se abătuse deasupra oraşului meu, mă îndreptam grăbită către casă. De-a lungul Avenue de Clichy, zăresc un text scris pe zid, cu litere de-o şchioapă...
Cele mai frumoase şi emoționante mişcări populare sunt cele spontane. Când manifestanții se întâmplă să fie tineri, naturalețea protestului devine mai evidentă. Din întreaga atitudine a miilor de tineri care stăpâneau aseară avenue de Clichy, între Tribunalul Nou, aflat dincolo de Porte de Clichy, una dintre cele mai vechi porţi pariziene, şi axa Cardinet-Pouchet, se simţea dorința de a trăi o viaţă normală, în societăți normale, oriunde în lume: Europa, America de Nord, Africa, Asia, Australia, America Latină.
Bătrânul, din faţa porţii, priveşte neclintit la uliţa prăfuită. E slab, palid, cu pielea zbârcită agăţată de oase, şi pare mai bătrân ca timpul. Ceva mai încolo, o fetiţă blondă, aşezată pe un morman de gunoi, cântă, ţinând în mâna firavă, o păpuşă fără cap. O limuzină impunătoare, cu numere străine, trece în viteză, spulberând praful uliţei, ce se ridică, apoi, purtat de vânt, peste bordeiele sărăcăcioase. De o săptămână, lumea vorbeşte că, maşina asta neagră, colindă satele şi comunele din judeţ.
Nu am să mă refer la China – situația de acolo este foarte cunoscută pentru toată lumea. Am să amintesc măsurile luate împotriva epidemiei în alte trei țări din Asia de Est: Taiwan, Coreea de Sud și Japonia. De acasă, din Japonia, mă uit de căteva luni cu admirație la Taiwan și Coreea de Sud, gândindu-mă cu stupoare la faptul că ambele au fost până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial teritorii ale Soarelui Răsare.
Dacă ar fi fost și în prezent sub cizma niponă, prostia de aici în abordarea crizei coronavirus s-ar fi extins oare până...
